„Festivalul Circulation(s) este dedicat diversității fotografice europene și are drept scop descoperirea tinerelor talente. Rampă de lansare pentru tinerii fotografi, laborator prospectiv și inovator al creativității contemporane, Festivalul ocupă un loc unic în peisajul fotografic francez și european.
Pentru cea de-a 9-a ediție, într-un perpetuu angajament de evoluție și reînnoire, Circulation(s) se reinventează și încredințează celor de la The Red Eye direcția artistică și scenografia Festivalului. Vrem să protejăm împreună fotografii care au un ochi critic și inovator asupra lumii.”
Expo Arte și Rezidența BRD Scena9, în cadrul Sezonului Cultural Franța-România, au adus Circulation(s) la București. Așa se face că de astăzi și până pe 14 iulie puteți vedea câteva din fotografiile unor artiști fotografi (români și de oriunde din lumea largă), tineri (cel puțin în spirit, dacă nu și fizic).
Dincolo de calitatea expoziției în sine, căci este de apreciat unitatea la nivel de mesaj și felul cum s-a gândit circuitul expozițional, trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de multe dintre expozițiile foto organizate în România ultimilor ani, de data aceasta s-a ținut cont de specificul sălilor; pereții nu sunt doar suport pentru fotografii, ci devin de multe fotografii în sine, subiecte in situ, conexiunea dintre timpuri realizându-se firesc, astfel încât nu mai știi unde începe trecutul și unde se sfârșește prezentul. Chiar dacă există săli în care s-a ținut cont de secționarea peretului la jumătatea distanței dintre tavan și podea, separarea devine element definitoriu pentru planul expozițional. Poți începe să vezi expoziția intrând în sala cu panouri uriașe, care ocupă centrul camerei (și pe care te vezi obligat să le admiri stând în ușa camerei, altfel nu poți cuprinde cu totul ansamblul), un joc vizual asemănător celui cu cărți, dar de data aceasta supradimensionate, tocmai a pune în evidență efectele de machiaj specifice industriei cinematografice, o industrie care s-a folosit din plin de tehnica fotografică. Helene Bellenger este autoarea portretelor reunite sub genericul Right Color.
Dar poți începe vizita și din partea opusă, din camera cu mesaje lipite peste tot, inclusiv pe tavan, mesaje stradale culese de fotografă, o cameră care devine un fel de hub al speranțelor de pretutindeni. Revii la această cameră, n-ai cum să cuprinzi dintr-o privire tot ce este scris pe pereți, te fascinează jocul de culori și tipurile atât de diferite de grafii (unele stângace, altele primitive de-a dreptul, unele grăbite, altele elaborate) și nu poți să nu remarci calitatea materialului folosit pentru expunere, un autocolant cu o granulație foarte fină. Kateryna Snizhko este artistul fotograf și merită să o căutați pe internet.
„Circulation(s) este dedicat diversității fotografice europene și are drept scop descoperirea tinerelor talente. Rampă de lansare pentru tinerii fotografi, laborator prospectiv și inovator al creativității contemporane, Festivalul ocupă un loc unic în peisajul fotografic francez și european. Cu ocazia sezonului Franța-România, festivalul, organizat la Paris în perioada 20 aprilie – 30 iunie, a avut invitați, într-un focus național fără precedent, cinci tineri fotografi din România. Ca o prelungire a acestui moment important și ca o confirmare a prieteniei dintre cele două țări, organizatorii Circulation(s) aduc la București șapte tineri fotografi din mai multe țări (Franța, Italia, Ucraina, România), care au expus și în ediția din acest an de la Paris.”
N-o să trec în revistă toată expoziția, nu vreau să fac acum un excurs care să epuizeze și ultimul strop de interes pentru a vizita expoziția, dar o să vreau să vă prezint două din punctele de atracție ale acesteia: Non dite che siamo pochi (Nu spune că suntem puțini) realizat de Umberto Coa, respectiv Chers à canons a lui Mathieu Farcy. Sunt două proiecte de documentare stradală (și nu doar), două arhive fotografice extrem de interesante, dovezi antropologice de necontestat ale faptului că a trăi în spațiul contemporan devine de multe ori mai mult decât covârșitor. Dacă în ultimii ani s-a tot vorbit despre arhivele sonore, adevărate bănci de date utile scrierii unei istorii contemporane veridice, despre arhivele de imagini aproape că uităm să mai vorbim, tocmai pentru că tehnologia aproape că anulează diferența dintre un fotograf profesionist și unul amator. Ei bine, nu! Cei doi fotografi demonstrează din plin utilitatea unor proiecte de imagine care vin să ilustreze importanța unei documentări serioase și realizată după niște principii deloc întâmplătoare și niciodată abandonate pe parcursul cercetării.
De remarcat și felul cum au valorificat diapozitivele cei doi artiști fotografi români, Mihai Șovăială & Horațiu Șovăială. Proiectul lor, Reacknowledged structures: models, îl recomand cu precădere nostalgicilor, celor care încă mai cred că pe vremea comuniștilor era mai bine.
Circulation(s) este despre fotografia ca artă pusă în slujba comunității, despre prezența și utilitatea artistului fotograf printre membrii unui grup sau altul. Arhivele de imagini au fost dintotdeauna prețioase, dar acum cred că este cu adevărat important să învățăm să decelăm între important și neimportant, între mesaj și lipsa acestuia, între artă ca formă de exprimare și nonartă (sau amatorism). De aceea, Circulation(s) poate deveni un punct de plecare pentru posibile alte proiecte sau dezbateri cu privire la importanța imaginii în contemporaneitate, acum, când suntem agresați de reclame din toate părțile (ca să dau doar un exemplu).
