Lucian Boia vinde bine. Cum s-a românizat România ocupă prima poziţie în topul vânzărilor Humanitas care se referă la cărţile publicate anul trecut de autorii români. Deşi lansat abia spre finalul anului, cel mai recent roman al lui Mircea Cărtărescu, Solenoid, a urcat rapid în clasamentul editurii. Pe de altă parte, la Humanitas Fiction, cele mai multe exemplare vândute îi aparţin lui Michel Houellebecq.

Top 5 Humanitas autori români

  1. Cum s-a românizat România, de Lucian Boia
  2. Noi vorbim, nu gândim. Nouă colecție de perle românești, de Radu Paraschivescu
  3. Dacopatia şi alte rătăciri româneşti, de Dan Alexe
  4. Solenoid, de Mircea Cărtărescu – aproape 6000 de exemplare vândute în mai puţin de o lună de la publicare
  5. Partea nevăzută decide totul, de Horia-Roman Patapievici (cronica Bookhub.ro – aici)

În Vechiul Regat de dinainte de 1918, populaţia oraşelor era cât se poate de amestecată sub aspect etnic şi cultural. În perioada interbelică, România Mare cuprindea, alături de românii majoritari, o diversitate de naţionalităţi ca niciunde în Europa. Lucian Boia înfăţişează modul cum, începând cu cel de-al Doilea Război Mondial, apoi în perioada comunistă şi în anii care au urmat, această diversitate a dispărut aproape cu desăvârşire. România e astăzi mai românească decât oricând. Din păcate, arată autorul, şi românii s-au „românizat”, rupându-se în mare măsură, prin izolaţionismul practicat de regimul comunist, de valorile culturii occidentale pe care se clădise România modernă. (sursa: humanitas.ro)


Top 5 Humanitas Fiction

  1. Supunere, de Michel Houellebecq
  2. Elixirul dragostei, de Eric-Emmanuel Schmitt
  3. Jocul Ripper, de Isabel Allende
  4. Un apartament la Paris, de Michelle Gable (cronica Bookhub.ro – aici)
  5. Soloviov și Larionov, de Evgheni Vodolazkin

Roman pe care autorul îl include în genul PF (political fiction), Supunere a zguduit deja Occidentul. Un Occident pe care încă din 1998, prin Particulele elementare, Michel Houellebecq îl analizează cu scalpelul îm mână punându-i în faţă mizeria morală şi deruta politică. Antieroul lui Houellebecq, François, profesor de literatură la Sorbona, mizantrop care caută cu acelaşi entuziasm pe internet meniuri de catering şi servicii sexuale, asistă abulic la instalarea legitimă la putere a unui guvern musulman moderat. Viaţa lui nu are nimic spectaculos, iar prefacerile aduse de manevrele politice se dovedesc inexorabile. Sorbona devine universitate musulmană, iar cariera lui François depinde de o convertire, ale cărei avantaje sunt nesperate. Şi de ce nu s-ar supune, când lucrurile promit să se aranjeze atât de bine? La urma urmei, nu este civilizaţia modernă bazată pe dezideratul „căutării fericirii“? Provocator cu program, scriitorul şochează de fiecare dată prin tuşele satirice îndrăzneţe, însă întrebările subiacente aparţin unui moralist care, schiţând portretul unei Europe lipsite de ideal, constată eşecul proiectului iluminist şi întrevede sfârşitul civilizaţiei occidentale seculare. (sursa: humanitas.ro)

 

Share.

About Author

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura