Așa cum este evident, anul 2020 a stat sub semnul pandemiei, ceea ce a frânat în cel mai bun caz activitatea editorială din România, multe proiecte fiind amânate sau chiar oprite. Chiar și în aceste condiții, pot fi remarcate o serie de apariții din domeniul istoriei, fie scrise de istorici români, fie traduceri ale unor volume apărută în alte medii istoriografice. Fără a realiza un top în înțelesul propriu-zis al termenului, vă propun câteva volume importante care au apărut în acest an.
Chiar dacă nu poate fi încadrată strict în genul istoriei, de departe cea mai interesantă producție editorială a anului 2020 este reprezentată de lucrarea în trei volume a lui Laszlo Alexandru, Lectura lui Dante (volumul I, „Infernul”, volumul II, „Purgatoriul” și volumul III, „Paradisul”), apărută la Editura Cartier. Ne aflăm în fața rezultatului unui efort titanic întins pe perioada unui deceniu. Laszlo Alexandru nu numai că a tradus capodopera lui Dante, dar a și comentat-o terțină cu terțină într-o manieră instructivă și competentă.
Un proiect editorial excepțional a apărut sub egida Editurii Polirom, Enciclopedia imaginariilor din România, serie coordonată de Corin Braga și care conține cinci volume: volumul I „Imaginar literar”, volumul II „Patrimoniu și imaginar lingvistic”, volumul III „Imaginar istoric”, volumul IV „Imaginar religios” și volumul V „Imaginar și patrimoniu artistic”. În mod evident, ne-a atras atenția al treilea volum din serie dedicat imaginarului istoric, coordonat de istoricul clujean Sorin Mitu, o temă considerată perimată de unii dar care, cu excepția unor studii scrise de Lucian Boia, nu a fost tratată corespunzător în cadrul istoriografiei noastre. Volumul conține o serie de studii ce tratează avatarurile imaginarului românesc: originile, comunități imaginate, identități și alterități, istorie și politică sau evaziuni, concepute de istorici consacrați precum Sorin Mitu, Mihaela Grancea, Constantin Bărbulescu, Mihai Chiper, Andi Mihalache sau Cătălina Mihalache.
Claudiu-Lucian Topor a publicat în acest an o nouă carte excepțională dedicată participării României în primul război mondial, în special relațiilor belicoase dintre statul nostru și Germania: Auf nach Rumanien! Beligeranța germano-română, 1916-1918, apărută la Editura Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Lucrarea investighează într-un mod riguros, dar mai ales obiectiv una dintre cele mai complicate perioade ale istorienoastre, situată între cele două extreme, agonie și extaz. Pe larg despre această lucrare puteți citi aici.
Editura Polirom a început traducerea sub formă de sinteză a unei monumentale lucrări apărută în Austria de mult timp, Die Habsburgermonarchie 1848-1918, care tratează istoria Imperiului Habsburgic între limitele cronologice menționate. În acest an a apărut primul volum, Dezvoltarea economică, administrația și sistemul juridic, forța armată, ediția în limba română fiind coordonată de Rudolf Graf. În contextul în care există o lacună semnificativă în ceea ce privește traducerile cărților despre istoria Imperiului Habsburgic/Austro-Ungar, această serie se impune ca o necesitate resimțită de foarte mult timp.
Specializat în studiul rasismului, sub diversele sale manifestări, Marius Turda, profesor la Oxford Brookes University, a publicat o nouă lucrare foarte interesantă, Războiul sfânt al rasei. Eugenia și protecția națiunii în Ungaria, 1900-1919, apărută la Editura Școala Ardeleană, în colaborare cu Academia Română și Centrul de Studii Transilvane. Cartea are o misiune ambițioasă, aceea de a scoate la lumină trecutul eugenic al Ungariei, care s-a intersectat deseori cu politica și cultura acestui stat în ultimele două decenii de existență ca parte a Dublei Monarhii.
La Editura Humanitas, coordonat de Silvia Irina Zimmerman și Romanița Constantinescu a apărut o lucrare dedicată corespondenței dintre Regele Carol I și Regina Elisabeta: „Cu iubire tandră, Elisabeta.” „Mereu al tău credincios, Carol.” Corespondența perechii regale”, primul volum acoperind perioada dintre 1869-1888. Este o ediție îngrijită în mod ireproșabil și care furnizează amănunte inedite despre personalitatea celui mai important monarh al nostru, la fel cum dezvăluie latura afectivă a Reginei Elisabeta.
O carte demnă de menționat a apărut la Editura Polirom, Bizantinii. Stat, religie și viață cotidiană în Imperiul Bizantin, scrisă de Averil Cameron, profesor de istorie al Universității din Oxford. Într-adevăr, volumul nu are masivitatea necesară abordării unei asemenea teme, dar tratarea este una fericită și furnizează un bun suport material pentru cei interesați de această temă. Din fericire, de altfel, istoria Imperiul Bizantin este destul de bine reprezentată în România prin intermediul traducerilor, cel puțin în raport cu alte subiecte la fel de importante.
Florin Grecu, doctor în științe politice, autor al unei interesante istorii a partidului unic înființat în timpul dictaturii regale a lui Carol al II-lea a publicat la Editura Meridiane Publishing lucrarea Politic și apolitic. Analize electorale. Cartea conține în primul rând o serie de contribuții valoroase pentru înțelegerea climatului politic autohton, apărute de-a lungul timpului în reviste de specialitate fiind structurată pe trei paliere: primul alcătuit din articole științifice, al doilea din recenzii și al treilea din articole publicate în presa vremii.
Istoricul Mircea Platon ne propune o radiografie a sistemului nostru de educație, unul aflat, în mod evident, în profundă suferință, prin intermediul lucrării Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtițele și arhitecții reformei învățământului românesc, apărută la Editura Ideea Europeană. Autorul este ceea ce aș numi un istoric angajat, cu alte cuvinte unul implicat profund în temele pe care le studiază și care refuză în mod ferm variante alternative de interpretare. Din această cauză, deși pleacă de la premise reale și are multe observații corecte, lucrarea lui Mircea Platon suferă de un deficit metodologic, la fel cum istoricul ieșean nu are rigoarea și calmul altor observatori ai educației românești care au scris despre aceasta precum Mihai Maci sau Doru Căstăian. În orice caz, lucrarea de față poate reprezenta un excelent punct de plecare pentru o discuție aplicată despre prezentul și viitorul sistemului educațional românesc.
Merită semnalate, de asemenea, două lucrări care tratează cu seriozitate un subiect actual, dar încă dificil de reconstituit în toate resorturile sale, regimul instaurat de Putin în Rusia, pe care o conduce autoritar de două decenii. Robert Service, reputat specialist în istoria Rusiei a publicat anul trecut lucrarea Iarnă la Kremlin. Rusia și a doua venire a lui Vladimir Putin, tradusă acum la noi (Editura Polirom), în timp ce Francoise Thom, de asemenea, o bună cunoscătoare a realităților din Rusia pune accentul pe politica externă a gigantului de la Răsărit prin intermediul lucrării Putin și putinismul (Editura Humanitas).
Așadar, chiar dacă nu a fost un an fast, în general, pasionații de istorie au avut posibilitatea delectării măcar cu aceste volume, deși, în mod evident, mai sunt alte apariții notabile care pot suscita un larg interes. Anul 2021 pare a fi foarte interesant din punctul de vedere al producțiilor istoriografice conform listelor cărților în pregătire pe care editurile le-au anunțat și pe care sperăm să le putem studia în absența amenințărilor globale de tip pandemic.
