Vineri seara, la Opera Comică pentru Copii, s-a deschis oficial stagiunea 2022/2023 cu avanpremiera spectacolului de balet Frumoasa din Pădurea Adormită. Muzica lui Ceaikovski a îmbrăcat frumos povestea lui Charles Perrault, iar ansamblul de balet al instituției de sub Podul Grant a muncit câteva luni bune pentru ca spectacolul să ajungă la copii. Este o tradiție deja ca avanpremierele Operei Comice pentru Copii să fie însoțite de un eveniment conex, Micii jurnaliști. Așa cum spune și titlul, evenimentul este gândit special pentru copii, astfel încât aceștia să înțeleagă cum se construiește un spectacol, să pună întrebări echipei (regizorului, coregrafului, soliștilor etc.) și să ducă mai departe vestea că a apărut un nou spectacol. Un eveniment foarte bine articulat în jurul ideii de educație artistică a celor mici, care s-a dezvoltat de-a lungul anilor. De această dată, de cei mici s-a ocupat îndeaproape Adina Iacob, cea care a transmis eficient mesajele către copii, i-a coordonat pe toată durata serii, i-a ajutat să-și formuleze întrebările și uneori chiar le-a și răspuns, punând astfel în circulație informații de primă mână și de maxim interes. Participarea la conferința de presă cu micii jurnaliști a Feliciei Filip, managerul instituției, a dat nota de sobrietate necesară și i-a încântat și mai mult pe cei mici. Am reținut ideea Feliciei Filip, că orice spectacol din repertoriul Operei Comice pentru Copii este o dovadă de dragoste față de cei mici.

Această prezentare necesită JavaScript.

Revenind la spectacol, personal mă bucur când văd în repertoriul unei instituții culturale al cărei public țintă este alcătuit din copii spectacole de balet. Este un act de curaj să montezi balet clasic, dar și un act de cultură necesar. Dincolo de istoria dansului în sine, care face parte intrinsecă din construcția spectaculară, baletul clasic aduce cu el nota de eleganță și rafinament care lipsește din ce în ce mai mult din spațiul public. Grația balerinelor, avântul balerinilor, mișcările precise ale picioarelor și coordonarea brațelor cu restul corpului contribuie la crearea unui univers artistic pus sub semnul magiei. Nu există spectacol de balet clasic care să plictisească copiii, mai ales când este vorba de transcrierea în pași de dans a unei povești clasice. Așa s-a întâmplat și cu adaptarea realizată de Cătălin Caracaș după Marius Petipa: șase tablouri, însoțite de o explicație narativă, astfel încât copiii să plece acasă fără nedumeriri sau, mai rău, neînțelegeri. Costumele au linia celebrelor costume de bal, nu lipsesc nici perucile, iar luminile creează atmosfera de basm. Chiar dacă muzica este înregistrată – Doamne, cât îmi doresc să apuc vremurile când vor fi bani și pentru o orchestră OCC, care să cânte live la fiecare reprezentație! – soliștii și corpul de balet au dat tot ce e mai bun pe scenă. Un spectacol cu o distribuție dublă, numeroasă, la fiecare reprezentație urcă pe scenă peste 40 de persoane, care se remarcă prin simplitatea liniei narative și bogăția de detalii caracteriale. Copiii își dau seama cine sunt regele și regina sau ce rol au pajii de la curte în funcție de gesturile și mișcările corpului, dar și în funcție de cum sunt gândite relațiile dintre personaje pe scenă. Am urmărit spectacolul înconjurată de copii mici și chiar foarte mici; niciunul nu s-a plictisit, n-a vrut să iasă din sală și nici n-a cerut apă sau altceva. Toate acestea sunt semne că povestea i-a cucerit, le-a plăcut și muzica (cine ar fi crezut?), iar întrebările pe care le-au pus la întâlnirea cu artiștii au scos la suprafață atenția pentru detalii. Un astfel de spectacol nu trebuie să fie pe placul adulților, dar dacă place copiilor, va fi și pe placul părinților.

Fiica mea și-a dorit foarte mult să revină la Opera Comică pentru Copii. Știe că la fiecare nou spectacol vizionat va pleca spre casă și cu un caiet de sală, dar și cu câteva obiecte (în limbajul de specialitate se numesc generic „materiale promoționale”). Nu știu vreo altă instituție de teatru din București care să dea atât de multă atenție acestor materiale și obiecte: magneți de frigider, cărți de colorat cu personajele din spectacol, seturi de creioane colorate care au cutii personalizate, puzzle, căni imprimate etc. De data aceasta a primit și un cod al bunelor maniere, o cărțulie în care regăsesc sintetizate principalele reguli pe care trebuie să le respecte un spectator în sală. A citit broșura și era mândră că ea știa regulile cu mult timp înainte. În spatele acestor materiale se află o echipă întreagă, care-și pune inventivitatea în slujba celor mici. Dincolo de spectacole se remarcă acest efort constant pentru educația celor mici. Un efort care dă roade: în sală sunt copii de diferite vârste, care provin din medii foarte diverse, dar care se comportă în sala de spectacol așa cum trebuie: nu dau cu picioarele în scaune, nu se plimbă prin sală în timpul reprezentației, ascultă, aplaudă când trebuie etc. Despre această muncă a echipei Operei Comice pentru Copii ar trebui vorbit mai mult, pentru că micii spectatori sunt viitori adulți responsabili, educați și cu un simț estetic dezvoltat.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dacă nu știți ce să faceți cu cei mici, luați-i de mână și mergeți să vedeți Frumoasa din Pădurea Adormită la Opera Comică pentru Copii. Câștigul va fi de ambele părți: ei vor fi mai buni și mai înțelegători, voi, adulții, veți fi mai relaxați și, de ce nu, mai încrezători în viitor.

Frumoasa din Pădurea Adormită

balet în 6 tablouri

muzica: Piotr Ilici Ceaikovski

libretul de Marius Petipa și Ivan Vsevolojski după basmul lui Charles Perrault

regia și coregrafia (adaptare după Marius Petipa): Cătălin Caracaș

scenografia: Adriana Urmuzescu

editare muzică: Antonel Oprescu

text: Măriuca Nedelcu

asistenți maeștri de balet soliști: Cristina Opincaru, Gabriel Opincaru

asistenți balet ansamblu: Daniel Manea, Sabina Chirilă, Mihai Pricope

producție: Irina Furdui, Alina Petrovschi, Emil Pantelimon

Share.

About Author

Editor-coordonator Bookhub.ro. Câteva dintre pasiunile mele le găsiți reflectate în cele scrise aici. Muzica, teatrul și literatura își găsesc drumul, cum-necum, spre mintea, inima și sufletul meu. Am nevoie de frumusețea acestora reflectată în forme sonore, producții teatrale sau cărți foarte bune, astfel încât să (re)descoper oamenii așa cum sunt: frumoși.

Comments are closed.

%d blogeri au apreciat: