Eram încă elevă la liceu (ultimii ani) când Regele Mihai a revenit în țară, fie și doar pentru 12 ore. Prima lui vizită, care s-a încheiat pe nedrept și brusc, din cauza opoziției unor oameni precum Ion Iliescu. Regele Mihai era iubit, iar absența lui nu făcea altceva decât să alimenteze această iubire cu multă speranță de mai bine. Casa regală și monarhia ca formă de guvernare, au fost în primii ani de după evenimentele din 1989 garanțiile că schimbarea regimului politic e una în bine. Faptul că Ion Iliescu i-a interzis atunci șederea regelui n-a făcut altceva decât să confirme ceea ce majoritatea românilor știa: monarhia ar fi putut garanta stabilitatea și principiile unui stat democratic. Faptul că astăzi vorbim despre democrație originală și democrație iliberală în România postdecembristă se datorează și acestei opoziții constante, dure față de revenirea regelui Mihai în România și imposibilitatea constituirii unei opoziții puternice în plan politic.
Dan Ion Lazăr este ceea ce istoricii numesc sursă directă, martor direct la evenimentele din primii șapte de ani de după 1990, când Regele Mihai s-a reîntors în România, iar membrii Casei Regale au început să fie prezențe constante în mediul politic și social românesc, participând direct la schimbarea unor realității socio-politice concrete. În calitate de pază de corp a regelui și om-bun-la-toate, Dan Ion Lazăr nu doar că a fost acolo și atunci, dar a și avut capacitatea de a înțelege ceea ce vede. Cu o capacitatea rarisimă de a discerne între principal și secundar, însoțită cu o memorie fidelă și îndelung exersată, Dan Ion Lazăr a rămas fidel regelui Mihai și familiei regale, chiar și după ce drumurile lor s-au despărțit.
Faptul că Dan Ion Lazăr a pus pe hârtie o parte din aceste întâmplări, la care a fost martor direct, este mai mult decât un simplu eveniment editorial. Mărturiile lui completează în mod firesc scrierile istoricilor casei regale a României; există în carte citate ale unor istorici cum ar fi Diana Mandache sau a unor jurnaliști care au luat parte la primele vizite ale Regelui Mihai și a Reginei Ana în România postdecembristă. Toate acestea vin să ateste faptul că Dan Ion Lazăr nu e simplu martor direct la evenimentele în care au fost implicați direct membrii casei regale, ci și un fin observator, care reușește să documenteze corect importanța întâmplărilor și să le așeze corect în context.
În slujba coroanei are în ultima parte o serie de fotografii, foarte folositoare celor care nu erau nici măcar născuți în primii ani de după 1990. O apariție editorială foarte bine îngrijită, elegantă punerea textului în pagină, menită să atragă atenția cititorului curios să-și împrospăteze amintirile legate de acei ani tulburi, dar și să stârnească curiozitatea celui care vrea să afle mai multe despre revenirea regelui în țară. Ca să înțelegem de ce n-a fost posibilă revenirea României la forma de guvernare monarhică este nevoie să citim și cărți precum cea scrisă de Dan Ion Lazăr.
PS: cartea a apărut la o editură recent apărută pe piața editorială românească, Rentrop & Straton, o editură care deține în portofoliul său câteva titluri interesante, cum este cartea cu poezii inedite scrise de Nichita Stănescu.
În slujba Coroanei de Dan Ion Lazăr
Editura: Rentrop & Straton
Cuvânt înainte: Alteța Sa Regală Principesa Sofia a României
Ediție îngrijită de: Ana Maria Grădinaru
Anul apariției: 2024
Nr. de pagini: 166
ISBN: 5948492893135