Vlad Levente Viski este activist feminist LGBT și cercetător independent. A urmat studiile de masterat la Central European University, cu o diplomă în științe politice. Anterior a absolvit California State University, Los Angeles, tot în științe politice. A mai urmat cursuri la Tel Aviv University și Hong Kong University. A publicat articole în them, The Advocate, Vice, Adevărul, Critic Atac, Decât o Revistă. În februarie 2017 a lucrat la expoziția “SAVAGED pINK. Istoria presei gay din anii 90” la ODD, iar în 2019 a lucrat la expoziția „OBIECT. Călător prin istorii publice și personale” la Muzeul Național de Artă Contemporană. În anul 2018 a coordonat numărul 10 al revistei ANAlize Journal of Gender and Feminist Studies, „LGBT Rights in Central and Eastern Europe: Theoretical Disputes, Community Building Strategies.” În perioada 2015-2018 a fost președinte al Asociației MozaiQ.
Vlad Levente Viski este și curatorul secțiunii literatură din cadrul proiectului TRIUMF AMIRIA. Muzeul Culturii Queer [?]. În această calitate, i-am adresat câteva întrebări cu privire la atelierul de scriere creativă queer.

Vlad Viski, foto Mihai Neagu
***
Cât de lung e drumul de la MozaiQ și până la TRIUMF AMIRIA? Au fost ceva borne sau piedici pe drum?
Noi am pornit la drum acum un an, într-un proces de imaginare și construire a unei instituții muzeale queer, ceea ce vine cu anumite provocări. Pentru noi este esențial să ne punem întrebări cu privire la felul în care punem în practică niște principii de bază în care credem privind practica noastră. Orice muzeu are la bază o colecție, care este baza materială, dublată de o importantă activitate de cercetare. Triumf Amiria este în acest moment găzduită de Muzeul Național de Artă Contemporană, Muzeul Național al Literaturii Române și de Centrul de Teatru Educațional Replika și nu avem o colecție propriu zisă, ci suntem în punctul în care vrem să arătăm că există o scenă queer care poate susține un întreg sezon, din primăvară până la final de toamnă. Avem planificată o expoziție la MNAC cu vernisaj pe 13 mai care reunește peste 30 de artiști și artiste, un festival de teatru în toamnă cu opt spectacole, dintre care cel puțin două premiere, ateliere de scriere creativă, ateliere de traducere, evenimente de networking între autori queer și editori și câteva alte surprize. Există în proiect și o importantă componentă de cercetare care presupune să săpăm în ultimii 20 de ani și să vedem care au fost manifestările artistice în zona artelor vizuale, artelor performative și literaturii.
Când a apărut termenul de literatură queer și cum se delimitează ea – estetic/stilistic – de celelalte literaturi?
Nu-i ușor de răspuns la această întrebare pentru că nu putem spune că există un certificat de naștere al literaturii queer, cert e că găsim elemente identități queer, povești queer, personaje queer prin toată literatura, și la Thomas Mann și la Marcel Proust și dacă-mi permiteți, până la Sappho. Acum, „queer” ca termen are o poveste în sine. Inițial tradus ca „ciudat”, ca o formă de insultă față de persoanele cu o altă identitate de gen sau orientare sexuală. În anii ’70 și ’80 termenul a fost preluat în anumite comunități LGBT și ulterior în mediul academic, având loc un proces de reinterpretare și confiscare cu mândrie a termenului, proces care a avut succes, iar ușor ușor termenul a căpătat noi valențe și devine o alternativă pentru a defini o comunitate de oameni, de mentalități, de idei care se opune normativului, care propune o viziune dincolo de căsuțele sociale în care suntem fiecare dintre noi constrânși să ne definim. Queer înseamnă și o viziune critică asupra trecutului, asupra felului în care este construită istoria oficială, asupra felului în care definim ce este „legitim” vs „ilegitim”. Queer înseamnă și Așa am ajuns să avem studii queer, artă queer și, iată, literatură queer.
La ora actuală, în România, există o singură editură – Hecate – care are un plan editorial dedicat publicării cărților queer și câțiva scriitori care și-au asumat apartenența la acest curent literar (dacă mi-e permisă folosirea acestui concept). Luca Istodor este unul din numele cele mai des asociat cu literatura queer în România. Voi ați ales să lucrați cu Adrian Schiop. Cum ați ajuns să-l cooptați în echipă?
Da, editura Hecate și-a asumat curajos promovarea editorială a volumelor queer și feministe, au deja un portofoliu impresionant. Pe lângă Hecate mai avem edituri care au scos volume foarte bune, aș aminti aici doar Fractalia și Black Button Books. La fel, sunt autori și autoare cu tematică queer care au apărut și la Polirom. Pe zona de literatură pop editura Herg Benet ne-a oferit nume ca Marcel Manea („Bărbați pe tocuri”), Adrian Teleșpan („Cimitirul”) sau Cristina Nemerovschi („Păpușile”). Așadar, cred că peisajul editorial local tinde spre integrarea tot mai multor voci queer.
Pe lângă recentul volum coordonat de Luca Istodor, „Un spațiu doar al nostru” și pe lângă volumele deja menționate, literatura queer locală mai are nume care au adus în față experiențele queer, mai recent avem volume de poezie de la Răzvan Andrei („Jazz pentru iguane”), Nathan Moisii („Singurătatea e o boală cronică”) sau Tudor Pop („Softboi Mimosa”), mai sunt volumele hibride de la începutul anilor 2000 ale lui George Bălan („Iubirea interzisă”, „Celălalt eros”, „Homofobia”), mai este Lorena Lupu cu „Rondo Capriccioso”. Claudia Golea care un personaj trans foarte misto și puternic, Candy, în romanul său apărut în 2005, „Tokyo by night”. Pe zona trans Antonella Lerca a scos anul trecut „Sex work is work. O poveste transgen”. Romanul Ceciliei Ștefănescu, pe de altă parte, „Legături bolnăvicioase”, apărut în 2011, ulterior ecranizat în regia lui Tudor Giurgiu, a declanșat la vremea respectivă o dezbatere în societate despre rolul marginalilor.
Cu privire la Adrian Schiop, acesta are patru romane publicate, respectiv „Pe bune/pe invers” (2004), „Zero grade Kelvin” (2009), „Soldații. Poveste din Ferentari” (2014) și recent lansatul în 2021 „Să ne fie la toți la fel de rău”. Atât critica, cât și publicul au primit bine romanele lui Schiop, iar stilul cinic al acestuia îl face credibil în timp ce livrează în fapt elemente politice și sociologice împachetate într-o formă estetică interesantă. Experiența pedagogică a lui Schiop ne-a făcut să îl invităm să fie parte a proiectului.
Ce calități ar trebui ar să aibă un participant la atelierul de scriere creativă queer? Cine poate participa?
În principiu oricine poate participa la ateliere, atâta timp cât ne trimite un text queer. Prin text queer înțelegem texte de proză, poezie, eseistică, memorialistică sau text jurnalistic (narativ) care abordează tematici dinspre zona marginală, dar nu exclusiv cu referire la orientare sexuală și/sau identitate de gen. Queer e o umbrelă largă care poate include personaje asexuale, poate explora lumi underground, experiențe de transformare identitară.
Participarea la un atelier de scriere creativă este o experiență în sine. Cum ați defini experiențele viitorilor participanți la atelierul de scriere creativă queer?
Noi ne dorim ca aceste cursuri să reprezinte încă o cărămidă la temelia literaturii queer locale. O cărămidă pe lângă multe altele. Ne dorim ca oamenii să fie încurajați să scrie, să facilităm un mediu în care învățăm împreună, nu pornim la drum cu răspunsuri absolute, ci dimpotrivă, pornim într-o călătorie în care citim împreună texte de referință cum ar fi Carson McCullers („Balada tristei cafenele”) sau John Cheever („Falconer”). Nu ne e frică nici de zona de poezie, unde Schiop propune nume ca Konstantinos Kavafis pentru poezia demetaforizată queer, austeritatea mijloacelor expresive sau Ruxandra Novac pentru poezie asexuată queer; lipsa persoanei 1, miza politică, retorica traumei.
Condiții de participare? Modalitatea de înscriere? Cu alte cuvinte, câteva detalii tehnice! ☺
Oricine își dorește să se înscrie la ateliere ne poate trimite un text queer (sau mai multe) între 600 și 4000 de cuvinte la adresa literatura@triumfamiria.ro până pe data de 30 aprilie 2021. Cursurile vor avea loc pe Zoom, deci oricine din țară sau din diaspora poate participa. Vor fi 12 sesiuni în total, în fiecare joi la ora 18 începând cu 6 mai.