Despre proiectele Asociației Istoria Artei știu de mult timp. Pe Oana Marinache, inima acestei asociații, o admir pentru profesionalismul de care dă dovadă, grija pentru detalii și, în special, pentru faptul că nu lasă niciun proiect neterminat. Este printre puținii care știu că reușita unui demers constă în toate acestea la un loc adunate stă, la care se mai pot adăuga încă alte câteva condiții.
Marți seara, la Casa de Cultură Friedrich Schiller Kulturhaus, Asociația Istoria Artei a organizat conferința „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”; evenimentul este parte a unui proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și co-finanțat de Asociația Arefu. Cea care a conferențiat a fost dna dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, conferențiar universitar, expert în domeniul monumentelor istorice și autor al volumului „Vilă în stil neoromânes c”, volum apărut în 2014.
Oana Marinache și Ruxandra Nemțeanu
Cu o punctualitate demnă de renumele gazdelor, conferința a început prin introducerea în temă realizată de Oana Marinache și continuată de o expunere extrem de adecvată publicului, locului și momentului, realizată de către Ruxandra Nemțeanu. Un public numeros (sincer, nu mă așteptam să fie atât de multă lume!), rafinat, atent, pregătit să asculte (am avut recent niște experiențe triste din acest punct de vedere – oameni veniți în sală doar pentru a face act de prezență), și mi-a fost drag să constat că erau oameni din toate categoriile de vârstă. Cred că e unul dintre punctele tari ale acestui proiect, acela că reuşeşte să conecteze între ele generații ce par că nu se întâlnesc în viața cotidiană.
Rămân la părerea că niciodată nu vom vorbi suficient de mult despre monumentele noastre istorice, despre specificul arhitecturii românești; nu se va dezbate niciodată suficient de mult pe marginea ideii de specific românesc în domeniul arhitectural; și când susțin asta mă gândesc la câte clădiri cad de la o zi la alta sub asediul indiferenței instituțiilor care ar trebui să se ocupe de restaurarea lor sau sub asediul necunoașterii și indiferenței oamenilor obișnuiți. Face parte din obligația noastră de români să ne conservăm patrimoniul arhitectural, dar despre o asemenea obligație se vorbește mult prea puțin.
Ruxandra Nemțeanu a realizat o sinteză a principalelor trăsături ale acestui stil arhitectural neoromânesc, plecând de la punctarea principalelor elemente comune, indiferent de trecerea anilor sau de mode. Prezentarea s-a articulat în jurul a câtorva mari nume de arhitecți: Paul Smarandescu, Petre Antonescu, Gheorghe Simotta, Victor Ștephănescu, Statie Ciortan și Dimitrie Ionescu-Berechet. Cei din public au putut face comparația între prima generație de arhitecți educată și formată la Paris și cei care au fost produsul școlii românești de arhitectură; au putut vizualiza o parte dintre clădirile care au fost rodul acestor arhitecți, parte dintre ele existând și astăzi, parte din ele având schimbată destinația pentru care au fost create. Mi-a plăcut să revăd detaliile Casei Robescu din Galați (eu fiind de-a locului), după cum mi-a plăcut să revăd detalii ale Mănăstirii Hurezi, detalii care puse în legătură cu altele au dat naștere unor noi conexiuni. Cred că acesta a fost punctul forte al expunerii doamnei Ruxandra Nemțeanu: a știut să interrelaționeze între ele elemente care nouă, profanilor, ni se păreau a fi fără nicio legătură. Ne-am dat seama că programele de arhitectură sunt absolut necesare pentru a da naștere unui stil urbanistic unitar, că nu se construiește la întâmplare și că multe dintre aceste clădiri chiar au nevoie urgentă de o intervenție profesionistă, altfel rămânem fără ele.
Ideea de la care s-a plecat în dezvoltarea conferinței este: da, a existat un stil arhitectural unitar și specific pentru toate provinciile românești, iar acest stil neoromânesc a contribuit din plin la realizarea de facto a Marii Uniri. Iar Ruxandra Nemțeanu a pus în valoare această ideea atât prin realizarea unei comparații între diferitele etape stilistice ale acestui stil, cât și prin realizarea unei integrări a informației pe verticală, publicul reușind să aibă astfel o viziune de ansamblu asupra felului cum a fost posibilă Marea Unire și din punct de vedere arhitectural.
Oana Marinache, Ruxandra Nemțeanu și Mariana Duliu (directoarea Casei Schiller)
S-a văzut munca de documentare realizată de-a lungul anilor, s-a simțit pasiunea de om dedicat cercetării, dar ce mi-a plăcut foarte mult a fost discursul ponderat, fără patimă și fără exagerări inutile. La sfârșitul conferinței Oana Marinache a anunțat data viitoare conferințe, ultima din acest an, care va avea lor la Librăria „Mihai Eminescu” (în 12 decembrie) și a dezvăluit o parte din proiectele de anul viitor. Așa cum spuneam la început, Oana Marinache și echipa ei de proiect vor continua munca de cercetare, seria de conferințe publice, dar și tururile ghidate prin București (tururi pe care le recomand tocmai pentru că sunt realizate de profesioniști în domeniu).
Pentru fotografiile care ilustrează acest articol îi mulțumesc lui Cristian Gache (Logo Type SRL), și el parte din echipa de proiect.
