Centrul de Memorie Vizuală a Bucureștiului

O nouă filă din istoria Bucureștiului începe a fi scrisă virtual – Asociația Bucureștiul meu drag, președinte Andrei Bîrsan a lansat platforma on line www.bucurestiulmeudrag.ro, în cadrul proiectului Centrul de Memorie Vizuală a Bucureștiului.

Platforma online creează premizele construcției unei baze de date complexe și diversificate de imagini surprinse de fotografi profesioniști, amatori, pasionați sau pur și simplu toți cei care vor să contribuie la creearea memoriei vizuale a Bucureștiului.

01

 

Platforma www.bucurestiulmeudrag.ro va deveni un integrator și o resursă valoroasă de imagini și de istorie a Bucureștiului de ieri și de azi, disponibilă gratuit tuturor celor care vor să încarce fotografii și celor care vor doar să le vizualizeze și să se documenteze. Platforma este cu atât mai relevantă cu cât upload-ul de fotografii se realizează cu înregistrarea coordonatelor GPS ale locației, însoțită de o scurtă descriere și detalii despre conținutul imaginilor, ulterior ele putând fi descoperite de oricine prin intermediul unui motor de căutare avansat (criterii: an, stradă, obiective, poziție pe harta, cuvinte cheie, etc.).

Lansarea oficială a platformei, parte din proiectul Centrul de Memorie Vizuală a Bucureștiului, a avut loc la Muzeul Municipiului București, odată cu vernisajul expoziției “Trecut-au anii” și a fost urmată de o serie de evenimente de conștientizare a puterii documentare a fotografiei desfășurate în perioada septembrie – octombrie: Conferința “Fotografia anilor 1980” cu fotografi din acea perioadă și Conferința “Fotografierea orașului în zilele noastre” dedicată elevilor de liceu.

Parteneri:  Arhivele Naționale, Muzeul Municipiului București, fotografi renumiți pentru imaginile din București- Dan Dinescu, Șerban Lăcrițeanu, Dinu Lazăr, Alfredo Padron, Mihai Petre, Dan Vartanian, istoricul Emanuel Bădescu de la Biblioteca Academiei Române și mulți alții.

Mai multe detalii despre proiect pe www.bucurestiulmeudrag.ro.

Centrul de Memorie Vizuală este un proiect cultural finanțat de A.R.C.U.B. în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil 2016.

****

 

Parcul Carol I – 110 ani : reconstituire istorică și digitală

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și „Asociația Istoria Artei” și-au propus să marcheze în 2016 un eveniment cultural cu profunde implicații istorice: organizarea în 1906 a „Expoziției Generale Române” și amenajarea Parcului Carol I în Câmpia Filaretului.

02

Joi, 27 octombrie a avut loc cea de-a șasea conferință și ultima„Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”, la sediul Casei de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiștei nr. 15)

Au prezentat:

istoric de artă dr. Oana Marinache – Asociația Istoria Artei,

03

 

istoric drd. Cezar Petre Buiumaci – www.orasulluibucur.ro

04

și fotograf Cristian Gache– Asociația Istoria Artei.

Ilustrația muzicală: Ana Bădică și Marius Boldea– pian.

05

Coordonatorul proiectului: istoric de artă dr. Oana Marinache.
Cu acest prilej s-a prezentat publicului expoziția de fotografii de epocă, documente de arhivă și din periodicele vremii, cărți poștale din colecția lui Cezar Petre Buiumaci, precum și reconstituirile digitale – urbanist Andrei Popescu, www.ideiurbane.ro  – ale unor pavilioane ale Expoziției Generale Române din 1906.

Expoziția este deschisă în perioada: 27 octombrie – 9 noiembrie 2016.

Cele 30 de panouri concepute de către Cristian Gache  prezintă elementele cele mai importante ale cercetării echipei proiectului „Parcul Carol I – 110 ani” și au fost realizate cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, din „Timbrul Arhitecturii”, fiind expuse la Casa Mincu între 15-30 septembrie 2016.

Conferința a fost ultima din proiectul realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București – Orașul in-vizibil.

****

Detalii neoromânești în arhitectura lui Petre Antonescu. Exterioare și interioare ale vilelor bucureștene

Proiectul Detalii neoromânești în arhitectura lui Petre Antonescu. Exterioare și interioare ale vilelor bucureștene, s-a desfășurat în perioada 22-30 octombrie 2016, la sediul Fundației Löwendal (Piața Gheorghe Cantacuzino, nr. 1, sector 2, București).

 

Acesta şi-a propus cercetarea a şase vile din Bucureşti, realizate în stilul românesc la începutul secolului XX de către arhitectul Petre Antonescu şi anume:

 

vila C.A. Mavrodin (1907) – funcţiune actuală: Sediul Centrului Cultural al Republicii Ungare, 06

 

vila Ion I.C. Brătianu (1908) – funcţiune actuală – Sediul Aşezământului Ion I.C.Brătianu,
07

 

vila Ciru Iliescu (1910) – funcţiune actuală – Sediul Fundației Löwendal

08

 

vila Vintilă Brătianu (1912) – funcţiune actuală – proprietate privată

 

vila Oprea Soare (1914) – funcţiune actuală – Sediul Hanu’ Berarilor

 

vila Nicolae Malaxa (începutul sec. XX)- funcţiune actuală – Sediul Institutului Cultural Român

09
 

”Alegerea acestor vile nu este întâmplătoare, ele constituie o perioadă bine conturată din cadrul operei lui Petre Antonescu, în care constatăm că a fost foarte preocupat de acest subiect, ele reprezentând un exerciţiu la scară mică pentru construirea şi aplicarea noului stil la lucrările sale de anvergură”

arh. Cristina Woinaroski – coordonatorul proiectului

 

Pornind de la ideea că aceste clădiri proiectate și construite de arhitectul Petre Antonescu în București nu sunt accesibile publicului pentru vizitare, proiectul a oferit pe lângă seminarii și workshopuri și două expoziții: una cu detalierea fiecărei case din proiect, iar cealaltă de fotografie de arhitectură axată pe elementele din arhitectura de interior regăsite în aceste clădiri.

Detalii despre proiect: www.cladirineoromanesti.ro

Share.

About Author

Născut în 1969, cu un master specializarea construcții civile din cadrul Universității Tehnice de Construcții București absolvit în 1998. Pasionat de București, fotografie, literatură. Rubrica se vrea a fi o invitație virtuală/vizuală prin Bucureștiul de altădată.

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura