Anul 2024 nu s-a dovedit a fi atât de ofertant precum cei anteriori din perspectiva lucrărilor scrise de istorici români. Astfel încât, cu excepția celor pe care le-am putut selecta chiar și în aceste condiții, ne-am îndreptat atenția spre traducerea unor studii excelente vizând diverse domenii ale istoriei universale sau naționale, chiar dacă unele dintre ele nu au apărut în original în acest an.
La Editura Polirom a apărut lucrarea lui Sorin Mitu, „Românii și ungurii. Un război imagologic de o mie de ani”. Este vorba de o carte masivă, care trece în revistă practic toate aspectele în legătură cu lunga, dar tumultoasa relație dintre cele două popoare. Un conflict care a debutat în realitate în epoca modernă și a fost în permanență potențat de problema Transilvaniei. Sorin Mitu a demonstrat încă o dată, prin intermediul acestui volum, profesionalism și obiectivitate, trăsături care l-au caracterizat întotdeauna.
La Editura Corint a fost publicată cartea lui Grant T. Harward, „Războiul sfânt al României. Militarii, motivația și Holocaustul”. Așa cum am mai avut ocazia să precizez, este întotdeauna binevenită contribuția unui istoric străin atent și documentat în raport cu multe contribuții autohtone îndoielnice. Cu atât mai mult cu cât tema este una supusă controverselor și stârnește pasiuni, respectiv implicarea certă a statului nostru în exterminarea evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial. A rezultat o cercetare competentă, care sondează în special motivele ce au stat la baza acestor nefaste decizii și acțiuni, dar care reprezintă în același timp o contribuție istoriografică mai mult decât necesară.
La Editura Cartier, în traducerea lui Cristian Fulaș, trebuie remarcată lucrarea lui Steven J. Zipperstein, „Pogromul. Chișinăul și înclinarea balanței istoriei”. Autorul a reușit în mod convingător să descrie amănunțit unul dintre cele mai tragice episoade din istoria modernă a evreilor, Pogromul din Chișinău, care a avut loc în anul 1903 și a produs, dincolo de tragedia propriu-zisă, traume morale ireversibile. În fond, o tristă anticipare a Holocaustului, acest episod trebuie în permanență readus în atenția publicului larg.
La Editura Polirom, în traducerea lui Marius-Adrian Hazaparu, a apărut lucrarea lui Marius Turda, „În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă”. Cartea și-a propus a fi o amplă frescă a unui teritoriu foarte puțin explorat în cadrul istoriografiei din România: dezbaterea identitară, marcată însă de stranii viziuni biopolitice și eugenice, totul în cadrul unui context general favorabil unor asemenea demersuri.
La Editura Litera, în traducerea Dianei Morărașu, a apărut cartea lui Richard Overy, „Sânge și ruine. Ultimul război imperial, 1931-1945”. Lucrarea de peste o mie de pagini este, în mod cert, una dintre cele mai bune care s-au scris despre al doilea război mondial, despre cauzele și efectele acestuia într-o manieră accesibilă care se pretează atât specialiștilor cât și amatorilor de istorie. O contribuție fundamentală bazată pe o analiză magistrală a unei perioade extrem de tulbure din istoria umanității. În paralel, poate fi citită cu folos cartea aceluiași autor, „Războiul Uniunii Sovietice. Dezastru și triumf, 1941-1945”, apărută tot în acest an la Editura Corint în traducerea lui Sorin Cristescu.
La Editura Corint, în traducerea Alinei Popescu, a apărut cartea lui Ellis Wasson, „Aristocrația. O poveste despre putere și lux în perioada modernă”. Este un amplu studiu despre o clasă socială care și-a pierdut prevalența, dar continuă să fascineze. Autoarea a analizat evoluția aristocrației în spații diverse precum Austro-Ungaria, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Spania, Rusia sau statele nordice, conturând astfel o imagine cât mai amănunțită bazată pe elemente precum avere, autoritate sau legăturile cu alte clase sociale.
La Editura Litera, în traducerea lui Petru Iamandi, a fost publicată lucrarea lui Antony Beevor, „Rusia. Revoluție și Război Civil, 1917-1921.” Cunoscut special, autorul a reușit să reconstituie minuțios cea mai tensionată perioadă din istoria Rusiei moderne, soldată cu abdicarea țarului și triumful bolșevicilor, care își vor apăra cu ferocitate pozițiile într-un lung război civil. Un eveniment care nu numai că a schimbat dramatic destinul Rusiei, dar a avut capacitatea de a remodela lumea în contextul generat de izbucnirea celui de-al doilea război mondial.
La Editura Corint, în traducerea lui Sorin Cristescu, a apărut cartea lui Victor Taki, „Rusia și Țările Române. Imperiu, elite și reforme între 1812 și 1834”. Perioada tratată începe cu pierderea Basarabiei în favoarea Rusiei și se încheie cu implementarea primelor acte cu valoare constituțională, Regulamentele Organice, după un intens episod reformator al celor două Țări Române pus în practică de vecinul de la Răsărit. Chiar dacă subiectul a mai fost abordat de-a lungul timpului, Victor Taki aduce câteva reflecții inedite, dublate de o cunoaștere excelentă a materialului documentar aferent epocii, ceea ce impune volumului caracterul de referință.
La Editura Humanitas a fost publicat un volum colectiv coordonat de Constantin Ardeleanu, „De la ciuma lui Caragea la holera balcanică. Epidemii, carantine și sănătate publică în epoca modernă.” Sunt studii excelente scrise de editorul volumului, de Octavian Buda, Constanța Vintilă, Andrei Emilciuc, Sorin Grigoruță, Ștefan Petrescu, Silvia Marton sau Constantin Bărbulescu referitoare la starea sanitară a spațiului românesc în perioada modernă în contextul în care epidemiile încă aveau efecte devastatoare.
La Editura Cartier a apărut foarte recent cartea lui Victor Rizescu, „Doctrinele muncii și politica profesiunilor. Sindicalism, corporatism și cooperație în România interbelică”, care se situează în linia studiilor lui Daniel Chirot, Joseph Love și Bogdan Murgescu despre schimbarea socială și convergențele dintre liberalism, socialism și curentele conservatoare pe temeiul sindicalismului și politicii muncii.
La Editura Litera, în traducerea Corinei Dobrotă, a apărut lucrarea scrisă de Catherine Fletcher, „Frumusețe și teroare. Renașterea italiană și ascensiunea Occidentului.” Cartea abordează aspectele tradiționale ale perioadei, politice sau militare, dar încearcă să arunce de asemenea o privire alternativă a dedesubturilor celebrelor mecanisme proprii Renașterii, precum și a biografiei personajelor care au evoluat în această lume stranie, dar care a dat un decisiv impuls modernizării.
La Editura Tana a fost publicat volumul de documente „Cum s-au trasat granițele României la Paris în 1919. Procesele verbale ale Comisiei pentru studierea chestiunilor teritoriale referitoare la România”. Istoricul George Damian Mocanu a tradus și editat respectivele procesele verbale, foarte interesante și indispensabile pentru înțelegerea dinamicii negocierilor purtate pentru recunoașterea României Mari, la care a adăugat un studiu introductiv și scurte biografii ale membrilor Comisiei. Este un demers salutar în condițiile în care publicarea de documente se face destul de greu în România, iar de multe ori accesul celor interesați de volume numai facil nu este.
Nu în ultimul rând, se cuvin a fi remarcate câteva lucrări interesante sau promițătoare. De pildă, la Editura Polirom a fost publicat „Jurnalul” lui Paul Cornea, care acoperă anii 1933-2017. Tot la această editură trebuie menționată poemul lui Bogdan Suceavă dedicat epocii baroce. În schimb, la Editura Humanitas au apărut câteva lucrări incitante despre perioada de început a creștinismului: Paula Fredriksen, „Pavel, apostolul păgânilor”, Robert Knapp, „Zorii creștinismului. Oamenii și zeii în vremea magiei și miracolelor” sau Edward J. Watts, „Ultima generație păgână.” Tot la această editură a apărut în acest an volumul IV din „Opera integrală” a lui Platon, în traducerea lui Andrei Cornea.
