Cu toată informaţia în exces din jurul nostru, putem avea uneori senzaţia că ştim aproape totul; dar unde se ascunde adevărul în tot acest flux neîntrerupt? Monede virtuale care subminează sistemele financiare tradiţionale şi puterea statelor, oameni în slujba unor roboţi perfizi, felurite teorii ale conspiraţiei – între 12 şi 16 noiembrie, Institulul Francez din Bucureşti deschide larg porţile cunoaşterii ştiinţifice, pentru a distinge mai bine între ceea ce este adevărat şi ceea ce este fals, cu ocazia Sărbătorii internaţionale a Ştiinţei 2018.
Organizată în premieră în 1992, la iniţiativa Ministerului francez al Învăţământului superior, al Cercetării şi al Inovaţiei, Sărbătoarea Ştiinţei urmăreşte să determine publicul larg, tânăr şi mai puţin tânăr, să privească spre viitorul apropiat cu creativitate şi curiozitate. Evenimentul propune felurite instrumente de cunoaştere pentru a înţelege mai bine mediul în care trăim, facilitează accesul la informaţia ştiinţifică şi ajută publicul să conştientizeze importanţa cercetării şi a rezultatelor sale. Anul acesta, în România, Sărbătoarea Ştiinţei aduce împreună cercetătorii şi publicul în jurul a mai multe subiecte de actualitate sensibile, de discutat pe faţă, fără idei preconcepute.
Program
Luni 12 noiembrie, 19.30, Sala Elvire Popesco a Institutului Francez din Bucureşti – Criptomonede, când tehnologia serveşte economia (I). Proiecţia filmului The Big Short/Brokerii apocalipsei urmată de un dialog cu publicul, cu participarea lui Joëlle Toledano, profesor emerit de Economie la Universitatea Paris Dauphine, președinta grupului de lucru Miza blockchain, şi a lui Constantin Rudniţchi, jurnalist economic la RFI România. Discuţie în limbile franceză şi română cu traducere simultană în ambele limbi.
Marţi 13 noiembrie, 18.30, Atrium-ul Institutului Francez din Bucureşti – Criptomonede, când tehnologia serveşte economia (II). Masă rotundă Criptomonede, mize şi perspective cu participarea lui Joëlle Toledano, profesor emerit de Economie la Universitatea Paris Dauphine și președinta grupului de lucru Miza blockchain; Vlad Nistor, CEO şi fondator al companiei CoinFlux; Grégoire Vigroux, vice-preşedinte pentru Europa, Marketing şi Corporate Communications la TELUS International; Mirel Bran, jurnalist la RFI România şi corespondent al ziarului Le Monde. Masă rotundă în limbile franceză şi română cu traducere simultană în ambele limbi.
„Utilizate de mafia şi de reţelele de crimă, mult prea volatile, iluzii periculoase, refugiul escrocilor, aberaţii ale unor geek/ciudaţi libertarieni ”. Calificativele asociate criptomonedelor nu sunt prea măgulitoare, dar aceste instrumente de plată sunt în primplanul actualităţii şi mai ales cel mai faimos dintre ele, Bitcoin, lansat acum 10 ani.
Criptomonedele sunt lichidităţi electronice autoreglabile care nu au vreo valoare intrinsecă. Interesul major pe care îl suscita acest nou tip de devize rezidă în autonomia pe care o au faţă de puterile statale şi, pe de altă parte, în faptul că favorizează schimburile peer to peer, adică fără intervenţie exterioară, graţie tehnologiei blockchain. Este vorba de un uriaş registru de conturi electronic, în reţea, securizat şi aproape anonim. Dar dacă Bitcoin şi celelalte criptomonede permit schimburile directe, ce rol ar mai putea juca băncile, statele şi toate celelalte autorităţi care reglementează economia? Putem concepe un viitor financiar fără intermediari?
Film – The Big Short/Brokerii apocalipsei de Adam McKay (2015), cu Brad Pitt, Christian Bale, Steve Carell, Ryan Gosling, Karen Gillan, Marisa Tomei
Wall Street. 2005. În momentul în care observă ceea ce marile bănci, media și guvernul refuză să vadă, și anume, iminența colapsului economiei globale, patru outsideri au o idee de geniu: să parieze împotriva băncilor. Investițiile lor extrem de îndrăznețe îi vor conduce în culisele întunecate ale sistemului bancar, unde vor fi nevoiți să se îndoiască de oricine și de orice.
Informaţii în timp real pe – https://www.facebook.com/events/880490489008494/
Parteneri – Green Tech Festival (festival de film de ficţiune şi documentar cu tematică de mediu, socială şi economică) şi RFI România.
Miercuri 14 noiembrie, 18.30, Atrium-ul Institutului Francez din Bucureşti – Ce fel de etică în domeniul roboticii şi al inteligenţei artificiale? (I) Conferinţă Omul sub supravegherea robotului de Nathalie Nevejans, conferenţiar universitar doctor în drept privat la Facultatea de drept de la Douai, membră a Centrului de cercetare în drept, etică şi proceduri şi membră a COMET, Comitetul de etică al CNRS (Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa). Conferinţă în în limba franceză cu traducere simultană în română.
Afacerea Edward Snowden, cel care a dezvăluit lumii întregi că fiecare dintre noi eram spionaţi de NSA, este exemplul citat frecvent ori de câte ori se vorbeşte de supravegherea oamenilor. În afara acestui tip de spionaj, cu conotaţii politice, organizat de stat, nu există oare şi o formă de supraveghere inedită, discretă şi cu scop eminamente economic, care priveşte viaţa noastră de zi cu zi? Dezvoltarea exponenţială a roboţilor pentru asistenţă, plini de senzori şi de camere, nu va conduce, oare, la supravegherea îndeaproape a omului de către maşină, ba chiar la un control exercitat de aceasta din urmă?
Joi 15 noiembrie, 18h00, Colegiul juridic franco-român al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti – Ce fel de etică în domeniul roboticii şi al inteligenţei artificiale? (II) Conferinţă Impactul juridic şi etic al dezvoltării inteligenţei artificiale de Nathalie Nevejans, conferenţiar universitar doctor în drept privat la Facultatea de drept de la Douai, membră a Centrului de cercetare în drept, etică şi proceduri şi membră a COMET, Comitetul de etică al CNRS (Centrul Naţional de Cercatare Ştiinţifică din Franţa). Conferinţă în limba franceză.
În ultimul timp, progresele roboticii şi ale inteligenţei artificiale sunt impresionante, ceea ce are un impact semnificativ asupra vieţii noastre în termeni economici, sociali, juridici şi etici. În domeniul civil, inteligenţa artificială şi robotica autonomă au atras atenţia legislatorului european, după cum atestă Rezoluţia europeană cu privire la regulile dreptului civil în domeniul roboticii din 16 februarie 2017. Cu toate acestea, situaţia actuală a inteligenţei artificiale şi a roboţilor civili autonomi ridică numeroase probleme juridice şi etice care necesită o abordare atentă. Un program de inteligenţă artificială sau un robot autonom ar putea dobândi personalitate juridică? Cum se poate determina responsabilitatea în cazul unor pagube produse de un robot sau de IA? Cum se aplică diferitele chestiuni etice în societatea civilă în contextul în care apelăm la roboţi autonomi sau la IA?
Informaţii în timp real pe – https://www.facebook.com/events/352466412188656/
Partener – Colegiul juridic franco-român al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti
Între 12 şi 16 noiembrie, Mediateca Institutului Francez din Bucureşti – Escape game Panică la bibliotecă
Naivitatea va fi dușmanul vostru cel mai de temut… „Ați fost aleși să-i prindeți pe membrii unui grupări extrem de periculoase: Obscuranții. E vorba despre niște indivizi vicleni care împrăștie tot felul de informații științifice false. În seara aceasta plănuiesc o lovitură de proporții care va provoca panică la nivel mondial… Veți ști oare să-i opriți la timp?”
Cu ocazia Sărbătorii Științei 2018, Mediateca Institutului Francez din București va găzdui un Escape Game la care sunt așteptați mici si mari de toate vârstele. Toți cei curioși sunt invitați să se implice direct în această experiență originală, o anchetă de proporții, mix irezistibil de știință și anchetă polițistă.
Misiunea voastră? Să vă ascuțiți simțul de observație, să lucrați în echipă și să vă dublați puterea de analiză pentru a face față unei avalanșe de idei preconcepute. Atenție însă, timpul trece repede… Va trebui să acționați rapid pentru a face față acestei provocări! Suspans și adrenalină garantate!
Durată: 1h de joc efectiv (alocați jocului 1h30 în total).
Număr de participanți : 5 jucători pentru fiecare echipă,
Vârstă – +12 ani. Participanții trebuie să aibă un bun nivel de franceză.
Zile și ore:
Luni 12 noiembrie : 10.00-11.30 / 12.00-13.30 / 14.00-15.30
Marți 13 noiembrie : 16.30-18.00
Miercuri 14 noiembrie : 16.30-18.00
Joi 15 noiembrie : 17.30-19.00
Vineri 16 noiembrie : 16.30-18.00
Înscriere obligatorie la – mediatheque.bucarest@institutfrancais.ro
Mediateca Institutului Francez din București
Bd. Dacia, 77 020051 Bucarest
Tel. +40 374 125 235
Tarife – Participare gratuită pentru abonații Mediatecii IFB ; 35 lei pentru persoanele care nu sunt abonate la Mediateca IFB
Informaţii în timp real pe – https://www.facebook.com/events/1912913525471854/
Un proiect realizat în cadrul Sărbătorii Științei 2018 de către Science Animation et Délires d’Encre, și susținut de Ministerul francez al Învățământului superior, al Cercetării și Inovației, Amcsti, Fill și Sofia.
Pentru contacte de presă, programări de interviuri și/sau reportaje, vă rugăm să luați legătura cu Andrei Popov, responsabilul de comunicare al Institutului Francez din București.
Fête de la science 2018
Lutter contre les idées reçues
Avec toute cette information en excès qui nous cerne, nous avons parfois l’impression de tout connaître, mais où la vérité se cache-t-elle réellement ? Monnaies virtuelles qui sapent les systèmes financiers traditionnels et le pouvoir des Etats, robots malins qui assujettissent les humains, théories de la conspiration en tout genre – du 12 au 16 novembre, l’Institut français de Bucarest ouvre largement les portes du savoir scientifique afin de mieux discerner le vrai du faux, à l’occasion de la Fête mondiale de la science.
Créée en 1992 à l’initiative du Ministère de l’Enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation, la Fête de la science entend amener les jeunes et les moins jeunes à envisager le proche avenir avec curiosité et créativité. Elle offre des outils pour comprendre son environnement, facilite l’accès à l’information scientifique et sensibilise le grand public aux enjeux associés aux résultats de la recherche. Cette année, en Roumanie, la Fête de la Science met chercheurs et public face à face autour de plusieurs sujets d’actualité sensibles, à aborder sans clichés.
Programme
Lundi 12 novembre, 19h30, Salle Elvire Popesco de l’Institut français de Bucarest – Crypto-monnaies, les nouvelles technologies au service de l’économie (I). Diffusion du film « The Big Short, le casse du siècle » suivie d’une séance de questions & réponses avec la participation de Joëlle Toledano, professeure émérite d’Economie à l’Université Paris Dauphine et présidente du groupe de travail « Les enjeux des blockchains » et de Constantin Rudnitchi, journaliste économique à RFI România. Discussion en français et en roumain avec traduction simultanée dans les deux langues
Mardi 13 novembre, 18h30, Atrium de l’Institut français de Bucarest – Crypto-monnaies, les nouvelles technologies au service de l’économie (II). Table-ronde sur Les enjeux et perspectives de la technologie Blockchain avec la participation de : Joëlle Toledano professeure émérite d’Economie à l’Université Paris Dauphine et présidente du groupe de travail « Les enjeux des blockchains » ; Vlad Nistor, CEO et fondateur de CoinFlux ; Grégoire Vigroux, Vice-President Europe, Marketing and Corporate Communications of TELUS International ; Mirel Bran, journaliste à RFI România et correspondant pour Le Monde. Table ronde en français et en roumain avec traduction simultanée dans les deux langues
« Utilisées par la mafia et la délinquance internationale, trop volatiles, dangereuses illusions, repaire de charlatans, délire de geek libertaire ». Les qualificatifs accolés aux crypto-monnaies ne sont pas glorieux, et pourtant elles font l’actualité, particulièrement la plus célèbre d’entre elles, le Bitcoin, apparue il y a 10 ans, en 2008.
Ces crypto-monnaies sont des liquidités électroniques autorégulées qui n’ont pas de valeur intrinsèque. L’intérêt majeur de ces nouvelles monnaies réside, d’une part, dans cette autonomie vis-à-vis des pouvoirs publics et, d’autre part, dans des échanges basés sur du peer to peer, à savoir, sans intervention extérieure, grâce à la technologie blockchain. Ce grand livre de compte en réseau, partagé, sécurisé, et quasi-anonyme, est au cœur du système. Si le Bitcoin et les crypto-monnaies plus généralement permettent un échange direct, quelle place demain auront les banques, les Etats, et les autres autorités régulatrices de l’économie ? Un avenir financier sans intermédiaires est-il envisageable ?
Film – The Big Short, le casse du siècle par Adam McKay (2015), avec Brad Pitt, Christian Bale, Steve Carell, Ryan Gosling, Karen Gillan, Marisa Tomei
Wall Street. 2005. Profitant de l’aveuglement généralisé des grosses banques, des médias et du gouvernement, quatre outsiders anticipent l’explosion de la bulle financière et mettent au point… le casse du siècle ! Michael Burry, Mark Baum, Jared Vennett et Ben Rickert : des personnages visionnaires et hors du commun qui vont parier contre les banques … et tenter de rafler la mise !
Informations en temps réel sur – https://www.facebook.com/events/880490489008494/
Partenaires – Green Tech Festival (dédié à la diffusion de films et documentaires liés aux enjeux environnementaux, sociétaux et économiques) et RFI România.
Mercredi 14 novembre, 18h30, Atrium de l’Institut français de Bucarest – Quelle éthique en matière de robotique et d’intelligence artificielle ? (I) Conférence L’homme sous la surveillance du robot par Nathalie Nevejans, Maître de conférences HDR en droit privé à la faculté de droit de Douai, membre du Centre de recherche en droit éthique et procédures et membre du Comité d’éthique du CNRS (COMETS). Conférence en français avec traduction simultanée en roumain
Parler d’homme sous surveillance évoque immédiatement l’affaire Edward Snowden, qui avait fait découvrir au monde en 2013 que la NSA nous surveillait tous. A côté de cette surveillance à connotation politique organisée par un Etat, n’existe-t-il pas une forme de surveillance inédite, discrète et essentiellement économique, centrée sur l’homme au quotidien ? Le développement exponentiel des robots auprès des personnes, bardés de capteurs et de caméras, ne pourrait-il pas conduire à une surveillance de l’humain par la machine, voire mener à son contrôle ?
Jeudi 15 novembre, 18h00, Collège juridique franco-roumain – Quelle éthique en matière de robotique et d’intelligence artificielle ? (II) Conférence Les impacts juridiques et éthiques du développement de l’intelligence artificielle par Nathalie Nevejans, Maître de conférences HDR en droit privé à la faculté de droit de Douai, membre du Centre de recherche en droit éthique et procédures et membre du Comité d’éthique du CNRS (COMETS). Conférence en français.
Depuis plusieurs années, les progrès de la robotique et de l’intelligence artificielle sont prodigieux, ce qui a un impact très important en termes économiques, sociaux, juridiques et éthiques. En matière civile, l’intelligence artificielle et la robotique autonome ont attiré l’attention du législateur européen, comme en témoigne la Résolution européenne concernant les règles de droit civil sur la robotique du 16 février 2017. En limitant la réflexion à l’intelligence artificielle et aux robots autonomes civils, on constate qu’ils posent de nombreux problèmes aussi bien juridiques qu’éthiques très délicats. Doit-on accorder la personnalité juridique à un programme d’intelligence artificielle ou à un robot autonome ? Comment déterminer le responsable en cas de dommage causé par un robot ou une IA ? Comment les questions éthiques concerneront l’ensemble de la société civile lors de l’usage des robots autonomes et des IA ?
Informations en temps réel sur – https://www.facebook.com/events/352466412188656/
Partenaire – le Collège juridique franco-roumain de la Faculté de Droit de l’Université de Bucarest
Du 12 au 16 novembre, Médiathèque de l’Institut français de Bucarest – Escape game Panique dans la bibliothèque
La crédulité sera votre pire ennemie… « Vous avez été engagés pour arrêter un groupe très dangereux : les Obscurantes. Ces individus sont des manipulateurs qui diffusent régulièrement de fausses informations scientifiques. Leur prochain coup aura lieu ce soir et provoquera la panique à l’échelle mondiale… Saurez-vous les arrêter à temps ? »
Mêlant sciences et investigation, cette enquête grandeur nature invite tous les curieuses et curieux à vivre une expérience immersive originale. Votre mission ? Vous appuyer sur votre sens de l’observation, le travail d’équipe et un esprit critique pour déconstruire une vague d’idées reçues. Mais attention, l’horloge tourne… Il vous faudra aller vite pour achever ce défi ! Suspense et adrénaline seront au rendez-vous !
Sur inscription auprès de la Médiathèque de l’Institut français de Bucarest, à l’adresse mediatheque.bucarest@institutfrancais.ro
Lundi 12 novembre : de 10h à 11h30 / de 12h à 13h30 / de 14h à 15h30
Mardi 13 novembre : de 16h30 à 18h
Mercredi 14 novembre : de 16h30 à 18h
Jeudi 15 novembre : de 17h30 à 19h
Vendredi 16 novembre : de 16h30 à 18h
Plus d’information en appelant le +40 374 125 235
Gratuit pour les abonnés à la médiathèque de l’Institut français de Bucarest.
35 lei pour les non abonnés.
Informations en temps réel sur – https://www.facebook.com/events/1912913525471854/
Un projet réalisé dans le cadre de la Fête de la science 2018 par Science Animation et Délires d’Encre, et soutenu par le ministère de l’Enseignement supérieur, de la Recherche et de l’Innovation, l’Amcsti, la Fill et la Sofia.
