Universul Ada Milea

De-a lungul anilor am văzut câteva spectacole realizate de Ada Milea, abia la Reșița mi-am dat seama că s-au adunat ceva. O artistă prolifică, cu poftă de viață, care și-a construit un univers al ei, dar unul din care ne invită și pe noi, spectatorii, să facem parte. Așa se face că oriunde montează, ea și cei cu care lucrează au succes. Marca înregistrată Ada Milea n-a apărut peste noapte, nu e un succes facil, dimpotrivă. Cu o cultură muzicală solidă și cu o capacitate de muncă imensă, puse ambele în slujba teatrului, Ada Milea reușește să surprindă cu fiecare nouă producție, chiar și pe cei care o cunosc, o urmăresc de ani de zile și se așteaptă la un „ceva anume” din partea ei.

credit foto Ovid Teodoriu

Afinitatea ei pentru universul poetic Gellu Naum nu e deloc întâmplătoare și dacă n-ai auzit până acum de Naum și suprarealismul lui, poți să începi cu unul din spectacolele Adei Milea construite pe baza textelor scrise de el. Volumul Insula. Ceasornicăria Taus. Poate Eleonora a apărut în 1979 la Editura Cartea Românească; din cele trei texte, primele două au atras atenția regizorilor de teatru și după 1989. Așa se face că Insula și Ceasornicăria Taus au făcut (și fac) parte din repertoriul curent al Teatrului Odeon, iar la Teatrul de Stat din Constanța O insulă a avut premiera în martie 2025. Ambele spectacole realizate după Insula lui Naum poartă amprenta Adei Milea și sunt pe cât de diferite, pe atât de asemănătoare din punct de vedere conceptual, ceea ce scoate din joc discuția despre plagiat și pastișă (la spectacolul din repertoriul Teatrului Odeon ea semnează doar muzica, regia este a lui Mihai Măniuțiu).

Întâmplarea face că zilele trecute am ascultat un interviu cu Gellu Naum, realizat în 1999 de Anca Mateescu pentru Radio România, un dialog fascinant, viu, care a reușit să păstreze in situ mult din personalitatea scriitorului; e drept, interviul în sine are o poveste specială, dar nu despre asta este vorba aici, ci despre faptul că Naum a fost suprarealist până în măduva oaselor și în această cheie trebuie interpretate și spectacolele Adei Milea, cea care a înțeles perfect ce cu acest suprarealism, pe care-l cultivă și ea intens, dar într-un stil (foarte) personal.

credit foto Ovid Teodoriu

Ambele spectacole montate realizate de Ada Milea după Insula – cel de la Odeon a avut premiera în 2017 – au distribuții numeroase, ceea ce înseamnă că sunt menite să pună trupele în valoare. Teatrul de Stat Constanța are, în sfârșit, o trupă închegată, cu actori din mai multe generații bine înzestrați pentru artele spectacolului. Ce s-a văzut în O insulă: voci bune, lucrate, mișcare scenică pe măsura momentelor (nici urmă de ridicol în scenele de grup sau în cele de duo), o bună înțelegere a textului, dar mai ales a viziunii Adei Milea. Un spectacol în care publicul are rolul lui bine determinat – un specific al Adei Milea, de altfel – pentru că reacțiile acestuia sunt integrate în economia construcției spectaculare, dar fără să se schimbe paradigma; cu alte cuvinte, spectacolul nu se transformă într-unul de improvizație, cum am văzut de câteva ori în ultimii ani, ci rămâne un spectacol al momentelor lucrate, bine demarcate, cu identități și roluri specifice. O insulă e spectacolul în care tinerețea e în prim-plan: Ștefan Mihai (Robinson) și Mihaela Velicu (Sirena) au (și fac) roluri consistente, care-i ajută să-și (re)confirme clasa. Marian Adochiței în rolul piratului e natural și pare că nu e niciun efort din partea  lui să cânte și să se miște/danseze pe toată scena. Bine delimitate aparițiile scenice ale duetului Luiza Martinescu (mama lui Mary) și Mirela Pană (bunica lui Mary); nici urmă de ridicol în ceea ce fac și comunică perfect cu ceilalți parteneri de scenă. Cel care mediază (direct) relația dintre ce se întâmplă pe scenă și spectatori este Randolph, jucat asumat de Lucian Iftime, care are suficient de multă prezență de spirit, încât să nu piardă nicio reacție venită din sală.

O insulă a fost recompensat cu Premiul pentru cea mai bună muzică originală la ediția 2025 a Festivalului Internațional de Teatru New Wave. Nicio surpriză din acest punct de vedere, căci cine altcineva decât Ada Milea să ia acest premiu? Dincolo de premii și recompense rămâne altceva: profesionalismul unei artiste care nu și-a dezamăgit fanii și pe care îi onorează cu fiecare nouă producție pentru fidelitate. O insulă este un spectacol antrenant, care poate fi văzut de spectatori de toate vârstele și care pune în valoare o trupă al cărei dinamism este în creștere.

O insulă – spectacol inclus în programul Festivalului Internațional de Teatru New Wave Reșița 2025

Teatrul de Stat Constanța

după Gellu Naum

Regie, muzică și versuri: Ada Milea

Scenografie, lighting design și video: Andu Dumitrescu

Asistent lighting design: Lucian Prasti

Distribuția:

Robinson: Ștefan Mihai

Piratul: Marian Adochiţei

Sirena: Mihaela Velicu

Mary: Ecaterina Lupu

Mama lui Mary: Luiza Martinescu

Bunica lui Mary: Mirela Pană

Vineri/Beduinul: Andrei Bibire

Mabolo, Regele Canibalilor: Cosmin Mihale

Coco, papagalul lui Robinson/Canibalul: Andrei Stroescu

Randolph: Lucian Iftime

Durata: 1h 40min, fără pauză

Foto: Ovid Teodoriu