Piața Civică este cotropită de câțiva omuleți sub privirea indulgentă a unui Mircea cel Bătrân preocupat de postura sa istorică. Năplaiul sfârșitului de iulie și frica de molimă au făcut din piața centrală a orașului un loc aproape pustiu. Scurtându-și distanțele către destinație, oameni cu mască – unul ici, altul acolo – o tranzitează agale. În pofida vicisitudinilor, Asociația Centrul European pentru Diversitate – EU divers organizează Festivalul Săptămâna Interetnică.
Prima ediție s-a desfășurat în 2006, iar manifestarea s-a numit până acum doi ani Săptămâna Filmului Interetnic. Conceput ca festival de muzică, dans și film, evenimentul a început de la prezentarea unor filme fără subtitrare, care captau atenția câtorva spectatori, și a devenit treptat un spectacol al conviețuirii interetnice pentru mii de tulceni și turiști. Inițial, proiectul consta în alocarea a șapte seri de spectacol pentru un număr de 14 grupuri etnice importante din judeţul nostru, publicul bucurându-se de momente coregrafice şi lirice în interpretarea unor ansambluri aparţinând minorităţilor, urmate de o proiecţie cinematografică reprezentativă pentru comunitatea respectivă. Datorită faptului că evenimentul se desfășura în plin sezon turistic în centrul civic al municipiului Tulcea, a devenit în timp o adevărată tradiţie locală ce contribuie substanțial la promovarea imaginii judeţului în rândul turiştilor români şi străini, iar spectacolele folclorice şi proiecţiile cinematografice au delectat şi educat publicul, familiarizându-l cu bogăţia culturală a etniilor dobrogene.
Acum câțiva ani, Departamentul pentru Relații Interetnice, din cadrul Guvernului României, a renunțat să mai finanțeze festivalul, însă în parteneriat cu EU divers a rămas Primăria Municipiului Tulcea.
Așa se face că în anul de grație 2020, Festivalul Săptămâna Interetnică a fost făcut cu 25 de voluntari și cu aproape… 2.500 de lei, din surse private.
Echipa EUdivers
„Facem festivalul pentru etnii și voluntari”, spune Ana Lazăr
Ana Lazăr, coordonator de voluntari EU divers, fuge de la „sunet”, asigurat în condiții fără cusur de Ionică Coman, la scenă, să pregătească următorul moment, apoi fugărește oameni inconștienți, fără mască, intrați în perimetrul special delimitat, și spune repejor, pe nerăsuflate:
„Cred că prima întrebare pe care ar putea să ne-o adreseze cineva ar putea fi: de ce mai faceţi un festival mic, cu ansambluri locale? Răspunsul nostru ar fi acelaşi, de 15 ani: din 2 motive – etniile tulcene şi voluntarii noştri. Pentru câteva dintre grupurile etnice, reduse numeric, este una din puţinele ocazii de peste an când pot urca pe scena din centrul municipiului ca să îşi promoveze specificul cultural. Pentru cei 25 de voluntari care formează echipa permanentă şi care sunt implicaţi în toate proiectele noastre, festivalul este o adevărată şcoală, care le oferă: educaţie interculturală, dezvoltarea spiritului de echipă şi a competenţelor de comunicare, ocazia de a se afirma social. Toate acestea îi transformă, pe termen lung, în oameni responsabili, echilibraţi şi ataşaţi de comunitatea de provenienţă. Da, festivalul nostru este făcut cu sume mici, dar este singurul festival din ţară realizat de 4 adulţi şi 25 de copii!”.
Și fuge mai departe, cu alte treburi.
O ediție în condiții de… excepție
Festivalul Săptămâna Interetnică, ediţia a XV-a, a fost organizat în parteneriat cu UAT municipiul Tulcea, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea, Asociaţia Psihologilor Antreprenori din Tulcea, UAT comuna Jurilovca, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România – sucursala Tulcea, Uniunea Armenilor din România – sucursala Tulcea, Asociația Comunității Bulgare Sfitilina din Vişina, Uniunea Elenă din România – filiala Tulcea, Uniunea Democrată Turcă din România – sucursala Tulcea, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România – organizaţia locală Tulcea, Partida Romilor PRO EUROPA –filiala Tulcea, Forumul Democrat al Germanilor din Tulcea.
Festivalul a devenit deja o tradiţie locală care atrage anual, în ultima săptămână a lunii iulie, numeroşi spectatori la scena din Piaţa Civică a municipiului Tulcea. Anul acesta, startul spectacolelor a fost dat marți, 21 iulie, ca încheierea să fie sâmbătă, 25 iulie. Toate spectacolele s-au desfășurat zilnic, în intervalul orar 20.00-21.00, iar accesul publicului a fost, ca de fiecare dată, gratuit. Menit să promoveze frumoasele tradiţii ale etniilor tulcene, ediţia 2020 a adus pe scenă trupe noi, dansuri stradale interpretate de voluntarii EU divers. Proiectul a fost cofinanţat de: Asociaţia Centrul European pentru Diversitate, Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea, Fan Courier, Uniunea Armenilor din România-filiala Tulcea şi UAT comuna Jurilovca.
În cele cinci zile, pe scena din Piața Civică au urcat cunoscute ansambluri și formații corale din municipiu și județ. Ansamblul „Phralipen” (se citeşte „Pralipen”) din cadrul Partidei Romilor Pro-Europa – filiala Tulcea, a fost înfiinţat în anul 2004. După o lungă pauză, la iniţiativa Ninei Iosif, preşedinta romilor tulceni, ansamblul şi-a reluat activitatea anul acesta, sub bagheta coregrafică a lui Iulian Odică. Repertoriul valorifică dansurile specifice neamului romilor ursari, iar costumele în culori vii transmit optimismul şi dragostea de viaţă a etniei!
Activitatea de scenă a ansamblului „Sfitilina” din satul Vişina, comuna Jurilovca, judeţul Tulcea, nu este veche. Femeile din grup, 11 la număr şi bulgăroaice la origini, îşi mai scoteau din când în când, la evenimente importante, costumele tradiţionale din lada de zestre şi dansau strămoşeşte, alături de bărbaţii lor, pe la nunţi sau petreceri. În timp, s-au gândit să facă un ansamblu. S-au mai întâlnit, au mai dansat, însă grupul a fost la un punct să destrame, fără cineva care să se ocupe de evenimente. Lucrurile s-au schimbat când în sat a venit o constănţeancă, Bianca Folescu. Femeia a cumpărat o casă veche pe care a refăcut-o păstrându-i elementele tradiţionale. În scurt timp, Bianca Folescu a devenit „de-a lor“, iar căldura „bulgăroaicelor“, veselia lor, felul lor de-a fi au cucerit-o. Când le-a mai văzut şi costumele, a hotărât să lupte pentru revigorarea ansamblului. De atunci, se scrie o istorie frumoasă fiindcă româncele cu rădăcini în Bulgaria sunt bine primite peste tot pe unde au ajuns de câţiva ani încoace.
Sfitilina
Grupul vocal folcloric „Juraveli” a fost înființat în anul 2006 la Jurilovca, iar din anul 2009 a dobândit personalitate juridică. De la înființare și până în prezent, „Cocorii” (căci aceasta este traducerea română a cuvântului „juraveli”) au promovat prin cântec specificul etniei rușilor-lipoveni. În ultimii ani, grupului de femei – coordonat de Eugenia Turcu – li s-au alăturat și câțiva tineri, ce adaugă elemente coregrafice specifice recitalurilor vocale.
Juraveli
Grupul vocal „Narenler” („Floare de lotus”) al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România – Filiala Tulcea – este format în anul 2006 . Este un grup format din 15 femei coordonate de Reian Adilșah. Interpretează cântece vechi, culese de la bătrânii comunității tătare.
Ansamblul „Tuna” – Uniunea Democrată Turcă din România-sucursala Tulcea – a fost înființat în anul 1992 , inițiativa unor tineri din comunitate, care au predat ștafeta unor noi generații. Ansamblul de astăzi este format din tineri de etnie turcă și nu numai, care reprezintă cu mândrie comunitatea turcă din Tulcea la diferite festivaluri. Prezintă dansuri tradiționale turcești fiind mesagerii tradițiilor și obiceiurilor turcilor dobrogeni.
„Tuna” în limba română înseamnă Dunăre. Coordonator este Nurten Beigean Mahmudi.
Formația „O mie de porumbei” („Χίλια περιστέρια”) a luat ființă în 2013, prin inițiativa unor tineri elevi de liceu entuziaști – membri ai Filialei Tulcea a Uniunii Elene din România – care au organizat un mini-ansamblu ce promovează muzica și dansurile tradiționale grecești. Poartă numele unui cunoscut cântec, compus și interpretat de vestitul cantautor grec Giorgios Zambetas („Hilia peristeria – O mie de porumbei”). Coregraf: Valentin Dulgheru.
Spectatorii au mai putut urmări recitaluri susținute de Diana Amelian (vioară), reprezentând Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, sucursala Tulcea, și de formația de muzică lăutărească „Ritmic” a Partidei Romilor Pro Europa – Filiala Tulcea.
A fost invitat și Ansamblul Folcloric de copii „Dorulețul” – Tulcea, unul dintre partenerii tradiționali ai organizatorului. Înfiinţat în anul 1990 de către prof. Ștefan Coman, maestru coregraf, Ansamblul „Doruleţul” are în componența sa peste 200 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 18 ani. Organizați pe 9 grupe de vârstă, membrii ansamblului, acești mici artiști cu o dorință de cunoaștere pe măsura vârstei, învață deprinderile mișcărilor de dans, tainele jocului tradițional dobrogean și nu numai, ducând astfel mai departe tezaurul folclorului dobrogean și românesc. Cele peste 50 de jocuri dobrogene contribuie, alături de jocuri din Muntenia, Moldova și Oltenia, la bogăția repertoriului micilor artiști. Zona Dobrogei este bine reprezentată de varietatea dansurilor, de ritmurile muzicale. Dansurile populare din Dobrogea sunt reprezentate la prima vedere la o mare varietate, a cărei explicație o găsim în compoziția demografică ce întrunește pe același teritoriu etnii din întreaga țară, iar trecutul istoric și etnografic și-a întins ramificațiile în folclorul coregrafic. Peste 1.200 de copii au fost membrii ai ansamblului de-a lungul celor 24 de ani de activitate. Ansamblul „Doruleţul” este inițiatorul celui mai mare festival internațional de folclor pentru copii din România, „Peștișorul de Aur”, care a început din anul 1993, ajungând în 2019 la cea de – a XXVII – a ediție, festival ce adună la gurile Dunării peste 1.500 de copii mesageri ai folclorului din ţarăşi străinătate. Asistent coregraf: prof. Marian Coman. Coregrafia și coordonarea artistică: prof. Ștefan Coman, maestru coregraf.
Dorulețul
Cei patru ași EU divers
Parcă pregătiți pentru situații de criză (neprezentarea unor formații), organizatorii au scos providențial din mânecă propriile ansambluri.
„În ceea ce priveşte înfiinţarea celor 4 grupe de dansuri, am avut drept principale motive necesitatea de a aduce pe scenă momente coregrafice specifice unor comunităţi etnice nereprezentate suficient şi, cel mai important, talentul coregrafic de care au dat dovadă, de-a lungul timpului, voluntarii noştri. Noi folosim dansul drept metodă de educaţie – non formală, menită să crească încrederea în sine a voluntarilor şi să îi ajute să se integreze mai uşor într-un grup. Anul acesta, cele două grupe înfiinţate în anul 2019 şi cele două grupe înfiinţate în anul 2020 au completat programul festivalului, rămas cu multe goluri după retragerea, din motive obiective, a câtorva parteneri! Ceea ce vrem să subliniem este faptul că înfiinţarea fiecărui grup a fost precedată de o muncă asiduă de cercetare. Am căutat texte şi imagini care să ne permită să aducem pe scenă costume similare cu cele din zona culturală aleasă, dansuri şi muzică cu instrumente tradiţionale. Extraordinar a fost faptul că voluntarii cooptaţi în ansambluri ne-au împărtăşit dorinţa şi tenacitatea, iar apariţiile lor pe scenă s-au bucurat de multe laude şi aplauze!
Seara armenească
O parte dintre cei cooptaţi în ansambluri nu mai urcaseră niciodată pe scenă, alţii mai făcuseră dansuri populare româneşti, în cadrul Ansamblului folcloric «Doruleţul». Dar datorită multitudinii de elemente care fac diferenţa dintre dansul popular românesc şi cel aparţinând altor etnii (poziţia capului şi membrelor, atitudine, ritm), au luat-o de la zero atunci când au învăţat dansuri germane, armene, tătare, greceşti. Toţi aveau ureche muzicală şi ritm, dar au intrat «în alţi pantofi» pentru a putea transmite un mesaj corect pe scenă.
Şi pentru că a fost nevoie de cineva care să realizeze partiturile coregrafice, acest rol şi l-a asumat Luca Ţincoca. În virtutea relaţiilor de familie, a participat la toate acţiunile EU divers de la 4 ani. Experienţa anterioară, ca dansator în cadrul Ansamblului Folcloric de Copii „Doruleţul” (de la 5 ani jumătate) şi cei 2 ani ca dansator în Ansamblul „Elpis” din cadrul Comunităţii elene din municipiul Tulcea, i-a permis să abordeze şi alte stiluri de dans. Suntem mândri, în egală măsură, de el şi de colegii lui voluntari, pentru că au demonstrat că orice idee, susţinută de muncă şi ambiţie, poate deveni realitate!”, a adăugat Ana Lazăr.
Ansamblul de dansuri armene „Bazmazan” a fost înfiinţat în anul 2019 de Asociaţia Centrul European pentru Diversitate în cadrul proiectului „Diversitatea în paşi de dans”, implementat cu aportul financiar al 3 ong-uri: EU divers , Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea şi Asociaţia Psihologilor Antreprenori Tulcea. Demersul comun a fost motivat de 2 aspecte: dorinţa de implicare a voluntarilor EUdivers în acţiuni ce le valorifică şi dezvoltă competenţele artistice şi, mai ales, necesitatea promovării autenticului în dans şi costume tradiţionale. „Bazmazan” este traducerea în limba armeană a cuvântului „divers”. Ansamblul Bazmazan a ales ca zonă de inspiraţie Armenia Apuseană, de unde provin întemeietorii comunităţii armene tulcene. Costumele purtate de membrii ansamblului sunt brodate manual cu broderie de Marash, iar coregrafia este inspirată de repertoriul cunoscutului ansamblu armean Karin.
Ansamblul de dansuri armene BAZMAZAN- Asociația Centrul European pentru Diversitate
Ansamblul „Ta Nούfara” a fost înfiinţat în anul 2019 de Asociaţia Centrul European pentru Diversitate în condiții identice cu cele menționate mai sus. Numele „Ta Nούfara”- „Nuferii” a fost ales pentru a sublinia legătura indisolubilă a ansamblului cu Tulcea. Întrucât elenii tulceni au venit pe aceste meleaguri din toate colţurile Greciei, atât din partea continentală, cât şi din insule, a fost aleasă ca zonă de inspiraţie Marea Egee, loc de origine al Mitropolitului Nichifor de Karpat, personalitate ce a marcat istoria oraşului Tulcea. Costumele şi repertoriul valorifică elemente originale din nordul Mării Egee şi Asia Mică.
Ansamblul de dansuri greceşti Ta Nούfara
Ansamblul de dansuri tătare „Su Dalgalarî” a fost înființat în anul 2020 în cadrul Asociației Centrul European pentru Diversitate, cu participarea financiară a Asociației Psihologilor Antreprenori din Tulcea. Denumirea – „Valurile” – a fost aleasă pentru a sugera atât ritmul diferit al dansurilor tradiționale tătare, cât și apropierea de Dunăre, fluviul care unește, într-un buchet multicolor, un număr impresionant de etnii conlocuitoare!
Ansamblul de dansuri tătare SU DALGALARI
Ansamblul de dansuri germane „Donau” a fost înființat în anul 2020 în cadrul Asociației Centrul European pentru Diversitate. Numele său nu a fost ales întâmplător: germanii dobrogeni și-au pornit lunga călătorie spre județul de la Porțile Deltei de la izvoarele fluviului albastru! Șvabii dunăreni și-au părăsit locurile natale la invitația țarilor ruși și s-au stabilit inițial în Basarabia. Înăsprirea condițiilor de trai și politica de asimilare etnică i-au determinat să pornească spre Dobrogea în cea de a doua jumătate a secolului XIX. Dunărea – Donau în germană – unește și astăzi leagănul șvabilor dunăreni de locul unde și-au găsit un al doilea cămin.
Ansamblul de dansuri germane Donau- Asociația Centrul European pentru Diversitate
Eveniment cu două finaluri fericite!
Mult mai scump la vorbă, Cornel Ditcov, președintele EUdivers, a afirmat că noutatea ediţiei din acest an a constat în obligativitatea respectării anumite norme legale, privind prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, grija principală a organizatorilor fiind protejarea sănătăţii tuturor celor participanţi, atât a spectatorilor, cât şi a celor care au evoluat pe scenă. De asemenea, o altă provocare a fost modificarea aproape zilnică a programului. Satisfacțiile sunt pe măsură. Un exemplu: după mulţi ani în care Forumul Democrat al Germanilor din Tulcea nu a participat la Festivalul Săptămâna Interetnică, iată că în acest an și-au exprimat dorința de a fi alături organizator. Deşi F.D.G. Tulcea nu mai are de mult timp un ansamblu activ de dansuri în cadrul, prin amabilitatea și susținerea lui Richard Wagner (da, da, exact precum compozitorul!), preşedintele F.D.G. Tulcea (care chiar avea lacrimi în ochi în timpul dansurilor germane), membrii centrului EU divers au avut onoarea să poarte costumele organizației, iar una dintre premierele celei de-a XV ediţii a fost debutul ansamblului de dansuri germane „Donau” din cadrul Asociaţiei Centrul European pentru Diversitate.
În ultima zi a festivalului, anume sâmbătă, 25 iulie, Cornel Ditcov și Sofia Niculaev, ambii membri EUdivers și ai Comunității Rușilor Lipoveni din România, s-au căsătorit. Casă de piatră!
Cornel și Sofia
Vartavar, o sărbătoare reluată
Ca o altă exemplificare a rolului recuperator al acestei organizații neguvernamentale, vom mai aminti că duminică – în afara festivalului, așadar – în curtea bisericii armene „Sf. Grigore Luminatorul” din municipiul Tulcea a fost reînviată, după aproape un secol, sărbătoarea Vartavar. Membrii Ansamblului de dansuri armene Bazmazan din cadrul Asociaţiei Centrul European pentru Diversitate au respectat tradiţiile, dansând un colaj de dansuri din Armenia Apuseană (locul de baştină al armenilor tulceni) şi bătându-se cu apă. Vartavar (armeană: Վարդավառ) este o sărbătoare armenească veche. Originile sale își au locul în Armenia Antică, când armenii erau încă păgâni. Sărbătoarea îi era atribuită zeiței Astghik, zeița apei, frumuseții, iubirii și a fertilității. Conform legendei, zeița răspândea dragoste în ținuturile Armeniei, stropindu-i pământul cu apă. Conform unei alte legende, iubitul zeiței, Vahagn, era într-o zi în pericol iar zeița a fugit spre el să-l salveze. Fiind desculță, s-a rănit la picioare în timp ce alerga, iar stropi de sânge au ajuns pe flori. Așa a luat naștere floarea iubirii – trandafirul. Obiceiul armenilor de atunci era de a stropi cu apă pământul, precum și pe ei înșiși. În ziua sărbătorii se credea că apa are puteri curative și că poate alunga răul. De asemenea se credea că zeița va aduce fertilitate atât pământului, pentru fermieri, cât și femeilor, în căsătorie.
Să faci un festival nu e ușor. Să faci un festival în condiții excepționale, asta înseamnă cutezanță! An de an, Asociația Centrul European pentru Diversitate încântă cu acest Festival Interetnic. Și o face bine și cu bani puțini, care de la sponsori, care din 2% din impozitul pe venit. Lumea înțelege că este important ca ong-urile de tineret să beneficieze de sprijin.
EU divers perseverează în a ține treaz interesul pentru obiceiurile, jocurile și cântecele etniilor conlocuitoare, știind că, fără a fi readuse constant în atenție, deci promovate și astfel conservate, tradițiile unei minorități se uită și se pierd. În era informațională, evenimente precum acest festival multietnic au valoare de documentar pentru generațiile viitoare. Iar ediția 2020 este deja memorabilă. Însuși pelicanul DIVI, mascota festivalului, a purtat, grijuliu, mască de protecție.
