„Sex, Time and Power” de Leonard Shlain

Chirurg interesat, o anumită perioadă, de subiectul deficienței fierului la gravide, Leonard Shlain devine preocupat de anatomia, fiziologia, problemele și, în sfârșit, condiția femeii. La capătul acestor îndelungi meditații și observații, ia naștere cartea „Sex, Time and Power. How women’s sexuality shaped human evolution”, o privire asupra evoluției umane din punct de vedere al contribuției feminine.

Într-o lucrare evoluționistă de un artistism neașteptat, presărată cu lecții de fiziologie umană, dietologie și neurologie, Leonard Shlain reorientează și îngustează optica darwinistă dinspre Homo Sapiens, ca specie, spre Gyna Sapiens (Gyn – prefixul grec pentru femelă), ca termen decisiv al ecuației.

„The story of her release from the slavery of brute instinct is the preface to the tale of how modern humans, both men and women, came to the way we are. Homo sapiens means ”Wise Man”. So much greater were the changes in the female of the new species than those of the male that it would have been more accurate for scientists to have named our species Gyna sapiens rather than Homo sapiens.”

Evidențiind unicitatea speciei noastre, autorul se concentrează, în special, asupra unor însușiri ale femelei umane care par cel puțin maladaptive, dacă nu aproape stranii. Pentru această listă de caractere, aproape unicale în regnul animal, printre care lipsa unor însemne fiziologice ale receptivității sexuale (estrus), menstruația, menopauza, pierderea excesivă a fierului din organism, deci pentru aceste și alte stranietăți, autorul desfășoară o analiză cost – beneficiu amplă, reflectând, o bună bucată din carte, cu precădere asupra costurilor, precum și îndoielilor legate de ipotezele existente referitoare la beneficii, pentru ca abia în capitolul treisprezece, după ce ne-a adus în pragul nedumeririi și nerăbdării, să ne prezinte propria ipoteză despre beneficiile tuturor acestor inconveniențe cu care este înzestrată biata femeie. Până aici, trebuie să aplaudăm iscusința autorului de a crea o intrigă menită să ne țină în suspans, demnă de orice roman de aventuri, pentru ca în continuare să rămânem pe un teritoriu tot atât de tensionat de judecăți logice irezistibile. Trebuie să remarc din start originalitatea primei din șirul de ipoteze lansate, în cadrul căreia autorul încununează un șir de costuri fiziologice cu un beneficiu la nivel de conștiință. Periodicitatea menstruației, racordarea acesteia la ciclurile lunii, legătura dintre plăcerile sexuale și durerile nașterii au făcut posibilă conștientizarea, de către Gyna Sapiens, a timpului, această cunoaștere fiind de o importanță crucială pentru specia noastră, anume ea fiind cea care ne-a transformat în stăpânii lumii.

„Gaining tha ability to maneuver conceptually in the dimension of time was so powerful an adaptation that whatever price the human species would have to pay would be worth it, because it guaranted that they would exercise dominion over all the other animals. Unfortunately, one sex was more disadvantaged that the other. The Faustian bargain Gyna sapiens unwittingly and involuntarily entered into was an awesome tradeoff. Iron-deficiency anemia, loss of estrus, and potentially debilitating menses were the tolls she paid to do something no other animal had ever done before – see beyond the moon to the next month.”

Dar, odată această armă dobândită, trebuie să acceptăm că e cu două capete: deși ne oferă avantajul suprem folosit pentru dominarea altor specii, conștiința scurgerii iremediabile a timpului implică irevocabilitatea conștiinței morții. Femela, frământată de chinurile nașterii și confruntată cu pierderea unora dintre progeniturile sale, este mai conectată și împăcată cu această dramă implacabilă, dar masculul se pomenește într-un calvar psihologic greu de înfruntat.

„The jolt of adrenaline that activates the fight-or-flight response when any animal confronts mortal danger is among the most basic survival instincts. However, there does not appear to be any animal other than human that seems fixated on the prospect of its death in the far-distant future. Only a human clearly understands the harsh truth that death is inevitable, inescapable, and nonnegotiable.”

Salvarea vine din partea ultimului din acest trio al conștientizărilor: paternitatea. Fiind ultimul care înțelege rolul său în perpetuarea speciei, masculul găsește eliberarea de tortura morții în conștiința paternității, a nemuririi eu-lui propriu prin intermediul urmașilor. Această ultimă cunoaștere devine, totodată, izvorul misoginismului, deplasând începuturile acestuia mult înaintea istoriei înregistrate a omenirii.

„The prospect of death holds less dread for a woman, so having an ”heir” to carry on her name is less important to her. The male’s need to know beyond a reasonable doubt that his children were his became the force behind many draconian new customs imposed on women, sometimes by force. Other customs strengthened a woman’s hand in the increasingly tangled negotiations between sexes. For the most part, however, the radical reconfiguring of culture was deleterious to women and significantly eroded much of the power Gyna sapiens had acquired when she learned how to exercise control over a man’s access to both his sexual pleasure and his legacy.”

Acest trio miraculos, dar și periculos, alcătuit din dobândirea conștiinței timpului, a inevitabilității morții și a paternității constituie fundamentul pe care este construită cartea și în cadrul căruia sunt aranjate argumentele lui Shlain. Instrumentele care au sculptat acest triunghi conceptual au izvorât din necesitatea femelelor de a suplimenta rezervele de fier și din nevoia de sex a masculilor; între ele carnea a reprezentat primul afrodiziac, limbajul – primul lubrifiant, iar refuzul femelelor de a coopera sexual fără curtare prealabilă – primul cotraceptiv.

Dacă ar fi să-i dau un calificativ, aș spune că „Sex, Time and Power” este o carte antrenantă: felul intrigant în care este construită linia de argumentare, stilul expunerii, originalitatea ipotezelor lansate și, bineînțeles, cumulul tuturor acestor caracteristici îi lasă cititorului senzația unui roman polițist care te ține cu sufletul la gură, dar a unui roman elaborat, bine gândit și construit. Pe alocuri chiar, autorul intervine cu scene dramatice de toată splendoarea, construind tablouri ale vieții ancestrale pline de culori vii. Natura Mamă, un Adam și o Evă strămoșești devin personaje, metaforizate desigur, dar personaje care prind viață și transferă înțelesuri prin acțiunile și dialogurile lor.

Dincolo de artistismul încercărilor teatrale ale lui Shlain, acestea induc și o doză de reticență, privite din punctul de vedere al unui cititor de literatură evoluționistă: chiar dacă suntem atenționați asupra caracterului lor figurativ, ele se plasează la limita dintre mistic și realitate, inducând arome de determinism contraindicate, după părerea mea, acestui tip de scrieri. Un cititor neinițiat ar rămâne destul de înstrăinat de conceptele de bază ale evoluționismului, după lectura acestei cărți. Pe de altă parte însă, același cititor neinițiat ar putea foarte ușor să urmărească lanțul logic construit de autor, într-o lumină evoluționistă și să se apropie, dacă nu de concepte, cel puțin de însuși felul în care evoluția acționează. E o linie de demarcație foarte fragilă, aș zice chiar periculoasă, din punctul meu de vedere, între încercarea autorului de a simplifica logica evoluționistă, pentru un auditoriu larg, și înțelegerea eronată a unor idei de bază din domeniu, precum caracterul aleatoriu al variațiilor sau acțiunea irațională, neințenționată a selecției naturale. Altfel, celălalt cititor, evoluționist, odată depășind grija pentru comprehensiunea unui străin domeniului, va găsi o consecutivitate bine organizată a ideilor, va coopera cu construcția argumentării și, cu siguranță, va fi frapat de îndrăzneala ipotezelor, chiar dacă, uneori, ar fi înclinat să le considere prea speculative. Oricum, tind să cred că acest din urmă cititor ar simpatiza felul în care autorul a inclus raționamentele sale în logica evoluționistă și le-ar accepta drept ipoteze viabile în cadrul acestei logici.

De asemenea, dacă tot mă refer la categorii de cititori, nu pot să nu spun că neofreudienii și feministele, oricât de straniu ne-ar părea acest conglomerat, s-ar pomeni într-o neîncetată și susținută încântare, pe parcursul întregii lecturi. Dar chiar și unui cititor aleatoriu, nici darwinist, nici freudian, nici feminist, i-ar fi greu să scape de vraja acestei cărți, pentru că ar fi copleșit de un șir de curiozități despre, de exemplu, ipotezele referitoare la originea orgasmului feminin, a homosexualității, a circumciziei, a limbajului, a superstițiilor precum și a multor altor fenomene culturale sau particularități fiziologice. Pentru diversitatea de legende, credințe, tradiții și teorii științifice aduse în discuție, dar și pentru măiestria exprimării, „Sex, Time and Power” este anume acel exemplu când o carte evoluționistă este, înainte de toate, o carte de cultură generală.

Editura: Penguin Books