Giorgio Strehler, Olivier Py, Wajdi Mouawad, alături de Alexandra Badea și Leta Popescu sunt artistele și artiștii a căror operă scrisă (fie texte dramatice, fie eseuri și analize teoretice) face parte din portofoliul editorial al Fundației Culturale „Camil Petrescu” în acest an teatral. Lor le este dedicată acum o prezentare retrospectivă, care va avea loc în ultima zi a ediției 2024 a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu.
Tot în acest context va fi prezentat ca semnal și cel mai proaspăt volum editat de Fundație, realizat împreună cu Teatrul Național din București, prin Centrul de Cercetare şi Creaţie Teatrală „Ion Sava”, aflat acum în proces de tipărire – un interviu fluviu ce-l are ca protagonist pe regizorului german Thomas Ostermeier.
Prezentarea cărţilor va avea loc duminică, 30 iunie, ora 11.00, la Forumul Democrat al Germanilor (Sala Oglinzilor) şi îl va avea drept gazdă pe dramaturgul Matei Vișniec. Prezentările volumelor vor fi făcute de Oana Borș, preşedinta FCCP și Octavian Szalad, critic de teatru. Invitată: regizoarea și dramaturga Alexandra Badea.
*
Hamlet la imperativ de Olivier Py
Traducerea din limba franceză: Anca Măniuțiu și Ramona Tripa. Ediție îngrijită de Anca Măniuțiu / Seria MARI REGIZORI AI LUMII
„Teatrul este modul imperativ al neliniștii”, spune hamletian regizorul, actorul și dramaturgul Olivier Py, în preambulul volumului său Hamlet la imperativ. În acest text, aflat la jumătatea drumului dintre eseu și piesă de teatru, rezultatul fascinației, dar și a angoasei sale în fața marii opere shakespeariene, Py îl transformă pe Hamlet în „depozitarul tuturor întrebărilor etice”. Poziționându-se în dialog cu el, abordează teme precum traducerea, modernitatea, limbajul, moartea, istoria, meta-teatralitatea, într-un discurs care îmbină profunzimea gândirii filosofice cu aventura ludică.
*
Shakespeare. Goldoni. Brecht de Giorgio Strehler
Traducerea din limba italiană: Maria Rotar / Seria MARI REGIZORI AI LUMII
Fascinația lui Giorgio Strehler pentru acești trei mari autori ai literaturii dramatice universale, „acești trei magnifici tovarăși de viață și de scenă” a fost evidentă. Le-a dedicat mare parte din opera sa teatrală, în timp ce ei l-au influențat în modul de a privi și gândi teatrul, dar și viața. Reflecțiile lui despre opera lui Shakespeare, Goldoni sau Brecht, dar și scrisorile pe care le adresa actorilor înainte de spectacole sau interviuri pe care le-a dat sunt adunate în acest volum.
*
Sângele făgăduințelor de Wajdi Mouawad
Traducere din limba franceză: Sorin Gherguț / Seria DRAMATURGI DE AZI
Dramaturgul libanezo-canadian Wajdi Mouawad (actualmente directorul Théâtre National de la Colline din Paris) a fost preocupat în celebra sa tetralogie ce cuprinde piesele Litoral, Incendii, Păduri și Ceruri să răspundă la câteva întrebări. „Ce înseamnă să spui cuiva «îți promit asta» și apoi să nu te poți ține de cuvânt? Cum este să ți se promită ceva, ca apoi să te simți trădat? Cum te ridici după asta?” El vorbește aici despre „echilibrul imposibil pe care încercăm să-l creăm între societate și individ, între personal și intim, între istorie și marea mișcare a lumii”, despre „cum reușim să fim fericiți pe plan personal, dar nefericiți în societate” sau despre „cum reușim să facem parte dintr-o comunitate, dar în același timp să fim liberi în propria noastră istorie.”
*
Fundația Culturală „Camil Petrescu” și-a dedicat cea de-a șaptea serie din programul său editorial dramaturgiei românești contemporane, cu scopul de a promova dramaturgia autoarelor și autorilor români în viață. Primul volum apărut în seria Contemporan|Ro a fost (IN)CORECT și Vrabia. Două texte dramatice de Leta Popescu.
De curând, acestuia i s-a alăturat şi Puncte vulnerabile de Alexandra Badea, o colecţie de trei texte dramatice cu teme actuale, etern valabile, abordate printr-o stilistică originală și personală.
O trilogie (Perfect compus, Maternal, De cealaltă parte a lumii) ca un mod de eliberare, de acceptare și asumare a limbii și trecutului românesc, a uneia dintre cele mai interesante și prezente voci ale noii dramaturgii europene.
„Mult timp nu am putut să scriu în română”, mărturisea Alexandra Badea. „În franceză am început să scriu în 2006, trei ani după ce m-am mutat la Paris, ca o necesitate personală de a vorbi despre identitatea mea în construcţie între două lumi diferite şi despre dificultatea de a mă adapta normelor sociale.În 2013, am obţinut cetăţenia franceză şi la ceremonia de naturalizare ni s-a spus: «De acum trebuie să vă asumaţi trecutul acestei ţări cu momentele ei de glorie şi zonele de umbră». (…) În 2017, Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu m-a invitat să fac un spectacol cu actorii tineri ai trupei şi am realizat că nu pot vorbi despre zonele de umbre ale trecutului Franţei fără să vorbesc despre zonele de umbră ale trecutului României. (…) Aşa am început să scriu în română.”
*Cărțile pot fi achiziționate accesând https://teatrul-azi.ro/categorie-produs/carte/.
