Volumul va fi lansat la Tîrgul Internațional Gaudeamus duminică, 26 noiembrie, de la ora 13:30, la standul Editurii Polirom. Invitați, alături de autoare: Sandra Pralong, Oana Năstase, Doru Dima.
„O carte-provocare. Ne îndeamnă să avem curajul de a ne confrunta cu noi înşine pentru a ajunge unde visăm să fim. Transformarea trăită de Maria în timpul în care am cunoscut-o este însăşi proba că metoda ei funcţionează.” (Sandra Pralong, autoarea volumului Cum schimbăm mentalitatea?)
„Calitatea afacerii este dată de experienţa şi exigenţa conducătorilor săi. Într-un business de succes, creatorul îşi pierde identitatea, imaginea companiei devine noua sa figură, afacerea ajungînd să aparţină mai mult beneficiarilor săi. În secolul tehnologiei, nu doar brandurile inspiră, ci şi clienţii, comunicarea avînd permanent două sensuri. În business nu poate exista ego. Cred că orice om are nevoie de sprijin, are nevoie de momente de introspecţie şi, desigur, cred că atît o carte ca aceasta, cît şi un coach profesionist îl pot ajuta mult. Maria, cred că ideile tale sînt utile şi dau încredere conducătorilor că pot deveni ceea ce îşi doresc.” (Cristina Bâtlan, cofondator Musette)
Life & business professional coach, Maria‑Iris Hoeppe lucrează atît în programe individuale, cît şi de team coaching. De asemenea, conduce ateliere pe teme de comunicare, vînzări şi leadership, care produc transformări benefice în organizații. Membră a Federaţiei Internaționale de Coaching, preocupată de mai bine de 20 de ani de studiul valorificării potenţialului uman, este activă şi prezentă pe scena coaching‑ului european.
Mai multe despre activitatea ei puteţi descoperi aici:
www.life‑and‑executive‑coach.com
Fragment
Oamenii sunt surprinşi uneori când le spun că nu există decât două stări, de lider sau de victimă.
Ori eşti capabil să acţionezi în ciuda circumstanţelor de orice fel în slujba lucrurilor şi obiectivelor în care crezi – şi ai putere –, ori eşti lipsit de putere, ai conversaţii de imposibilitate şi te simţi constrâns.
Nimeni nu‑ţi poate elibera mintea de mentalitatea de victimă, numai propriile conştientizări, propria stare de veghe atunci când te hotărăşti să te pui santinelă şi să te observi, în momentul în care începi să te scurgi pe lângă pereţi, pe lângă telefoane, pe lângă portofel, pe lângă oameni, şi să alegi să acţionezi. Uneori suntem victime deoarece credem că trăim în ţara nepotrivită, alteori pentru că ne îndoim de forţa noastră şi de capacităţile noastre sau nu credem în resursele noastre creative. Victima atrage agresorul. Mentalitatea de victimă atrage în viaţa noastră oameni care ne vor domina şi exploata în loc să ne încurajeze şi să ne valorizeze. Tranziţia către a gândi ca un lider, care înţelege că are un cuvânt de spus în viaţă, în orice situaţie, este una dintre cele mai necesare tranziţii. Un lider crede în el şi în puterea de a‑şi construi o viaţă bună, crede în oameni şi li se adresează ca unora care sunt lideri la rândul lor.
Un lider angrenează oamenii în posibilitate, are conversaţii autentice şi îndreptate spre căutarea de soluţii. Un lider care îşi pierde speranţa îşi pierde şi dreptul de a conduce. Un lider care nu priveşte oamenii din perspectiva potenţialului pe care aceştia îl au nu va duce niciodată un grup sau o afacere la nivelul la care ele au potenţialul să ajungă. Dacă nu crezi în oameni, cum ţi‑ar putea da ei ceea ce au mai bun? Cum?
Oricând te găseşti suferind în viaţă, ai alunecat în poziţia de victimă. Priveşte‑te atunci în mod onest: ce jalnic îţi găseşti scuze pentru orice nu merge! Ce slabă şi firavă ţi‑e conversaţia, ce pală aura, ce slab corpul, ce scăzută creativitatea! Vrei să îi convingi pe toţi că nu se poate, că e greu, că viaţa e gri, că eşti demn de milă.
Un lider ştie mereu că are un cuvânt de spus în viaţă, că cine este şi ceea ce face are semnificaţie pentru alţii, pentru sine, pentru viaţă. Un lider nu renunţă la prima pală de vânt.
Unde se manifestă cel mai des atitudinea de victimă? Păi, de exemplu:
– În contextul în care vă descrieţi ca victima partenerului de viaţă;
– În contextul în care vă descrieţi ca victima judecăţilor de grup;
– În contextul în care vă descrieţi ca victima unor condiţii nefavorabile la începutul vieţii, deşi acum aveţi peste 30 de ani şi trecutul chiar nu mai e relevant.
– În contextul în care vă descrieţi ca oameni pe care ceilalţi nu‑i ascultă sau nu‑i înţeleg, aceasta fiind o cauză a inabilităţii voastre de a fi buni comunicatori.
– În contextul în care vă descrieţi ca incapabili să obţineţi un rezultat, dar de fapt nu sunteţi dispuşi să faceţi efort, să riscaţi sau să mobilizaţi resursele suplimentare necesare etc.
