Deși cartea scrisă de psihoterapeuta Hedvig Montgomery și publicată în România la Editura Trei se numește Parentingul magic, ea nu vine nici cu soluții magice, nici cu rețete minune care funcționează de fiecare dată. Ci cu sfaturi extrase din adevăruri simple și profunde care, în stresul vieții cotidiene, pot fi lăsate deoparte, ele însemnând însăși conștientizarea firească a multor răspunsuri și soluții în relația cu cel mic. Și acestea se referă la modalitatea prin care și bebelușii, dar și adolescenții răspund acelorași stimuli interiori: emoțiile și integrarea lor în procesul de creștere, dezvoltare, relaționare cu cei din jur și cu mediul plin de provocări.
Unul dintre cele mai importante aspecte este legat de frica de abandonși de sentimentul de siguranță, iar cea dintâi și cea mai importantă sarcină a unui părinte este aceea de a-și alina copilul, subliniază autoarea norvegiană.
Copiii vin pe lume goi, neajutorați și dureros de vulnerabili. Din clipa în care tragem pentru prima dată aer în plămâni și facem cunoștință cu frigul și lumina noului nostru cămin, sistemul nostru nervos e în defensivă. Teama ne devine tovarăș, ca un fel de setare umană implicită. (…) Așa e viața: frica vine repede, sentimentul de siguranță mai greu”,
explicând părinților un lucru absolut esențial, pe care toți adulții îl știu, dar uită să îl folosească precum o măsură, de fiecare dată, în interacțiunea cu copiii.
Ce este siguranța, de ce este pilonul cel mai important în dezvoltarea copilului și cum poate fi creata de părinți, chiar și în cele mai dificile momente?
Montgomery nuanțează acest subiect explicând că cei mici au nevoie de adulți nu doar să le asigure hrana, confortul și principii solide de viață. Ci și să-i consoleze, să-i susțină și, mai ales, să îi accepte cu problemele lor, mici sau mari.
„Încă de mici trebuie să aibă sentimente de încredere și de siguranță care le semnalează că sunt la locul potrivit și că se descurcă bine. Și, indiferent ce s-ar întâmpla, că pot apela la voi întotdeauna – că sunteți cei care îi veți înțelege negreșit. (…) Neconsolați, copiii se simt abandonați”,
iar rezultatelese vor răsfrânge și vor deveni evidente în comunicarea din perioada tulbure a adolescenței.
Despre această perioadă, pe care niciun părinte nu are cum să o ocolească și care vine cu adevărate provocări, terapeuta spune că este un moment care trebuie înțeles dincolo de manifestările comportamentale. Este acel moment în care intervine oscilația dintre nevoia de independență și cea de siguranță și este o perioadă în care tinerii trebuie abordați cu răbdare și cu compasiune. În primul rând pentru că
„în anii adolescenței are loc o reprogramare a creierului, lucru care îi solicită foarte tare pe tinerii noștri adolescenți. Încep să fie distrați, întră în diverse încurcături și resimt o nesiguranță sporită în ceea ce privește calitățile lor și performanțele lor. Își manifestă aceste emoții puternice sub formă de furie și acuzații îndreptate înspre voi ori sub formă de tristețe, extenuare, dureri de stomac. Agresivitatea lor e direcționată fie spre exterior, fie spre ei înșiși.”
Deși sunt câțiva ani destul de dificili de trecut și pentru părinți, autoarea, la rândul ei părinte, spune că cea mai mare greșeală pe care o poate face un părinte este să întrerupă contactul, comunicarea și să abandoneze lupta. În schimb, o plimbare în natură, o ceașcă ocazională cu cacao, pălăvrăgeala din mașină și alte activități ce par mărunte le vor tinerilor sentimentul de siguranță, că părinților le pasă și mai ales că sunt disponibili pentru ei să îi asculte.
De aceea, încă din copilărie, părinții trebuie să aibă în vedere faptul că emoțiile sunt indicii, iar copiii trebuie învățați să și le exprime, nu reprime, astfel că atitudini de genul „băieții/fetele mari nu plâng”, „așa te porți de fașă cu alții?”, „nu te purta ca un bebeluș”, nu vor face decât să interzică exteriorizarea emoțiilor și să submineze legătura afectivă dintre părinți și copii.
Ce alte exemple de gestionare a momentelor de criză, împărțite pe etape de vârstă propune Hedving Montgomery, a cărei carte este considerată noua biblie de parenting a țărilor nordice, părinții vor afla în Parentingul magic. Șapte pași simpli pentru o educație reușită a copiilor, la Editura Trei.
