Bună ziua, Eduard și mulțumesc că ai acceptat să vorbești cu mine pentru Bookhub. Ești cunoscut, tot mai cunoscut aș spune pentru originalul tău proiect privind descendența umană. Spune-ne două vorbe despre proiect. De ce e important și cum putem ajuta?
Eu îți mulțumesc pentru ocazia pe care mi-o oferi de a mă adresa cititorilor.
Într-adevăr, Proiectul începe să prindă aripi de ceva vreme și mă bucur foarte mult să văd că începe să prezinte interes pentru public. Până în prezent Proiectul Descendenței a ajuns cu cele două expoziții itinerante în 13 orașe din țară, gazde fiindu-ne muzee, biblioteci județene și chiar grădini zoologice. Sperăm ca viitorul să ne aducă și mai multe astfel de ocazii. Am avut colaborări foarte fructuoase cu ONG-uri precum ADIP (Asociația pentru dezvoltare Intelectuală și Personală), ASUR (Asociația Secular-Umanistă din România) sau Asociația E-Consult.
Importanța acestui proiect este, desigur, una subiectivă. Se întâmplă adesea să mi se reproșeze că mă preocupă chestiuni frivole, precum popularizarea evoluției, când lumea are probleme mult mai grave de rezolvat. E adevărat, însă e de datoria fiecăruia să acționeze în domeniul în care simte că are o chemare. Educația și popularizarea științei, chiar și la scară mică, așa cum reușește momentan acest proiect, reprezintă un aport extrem de important pentru progresul societății. Iar oamenii care investesc încredere și donații în activitatea lui, par să considere la fel. Sper ca Proiectul Descendenței să capete din ce în ce mai multă relevanță odată cu trecerea timpului.
Momentan desfășor o campanie de strângere de fonduri pentru procurarea unui număr consistent de replici ale unor cranii fosilizate de hominini, și sper că voi atinge targetul propus. Dacă inițiativa va reuși atunci nivelul informației științifice va crește considerabil. Publicul din România nu va avea prea des șansa de a analiza direct astfel de exponate, să le atingă și să le studieze după bunul plac.
Este prezentă într-o cantitate suficientă teoria evoluției în școala românească?
Din păcate știm cu toții că acest subiect nu este detaliat așa cum s-ar cuveni în școala românească. Nu e suficient ca materia să fie structurată de așa natură încât să ducă la concluzia intuitivă că viața devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce se diversifică și colonizează noi medii, exploatând diverse nișe ecologice. Ar trebui pus punctul pe „i”. Mult prea adesea, elevii nu înțeleg cum funcționează speciația. De ce apar specii noi sau cum se modifică diverse organe pentru a îndeplini funcții diferite. Publicul din România nu cunoaște dovezile care demonstrează că evoluția e un fenomen verificabil, nu doar o „teorie” așa cum insistă adversarii ideologici ai domeniului.
Bănuiești interese oculte care au dus aici sau e vorba de indolență și de perpetuarea sistemică a unei lacune?
Interesele nu sunt „oculte”, ci „de cult”. Din păcate trăim într-o țară în care biserica e puternic implicată în societate și în instituțiile statului, iar acest fapt nu e deloc ascuns. Din contra, implicarea se face fără perdea, reprezentând chiar o mândrie pentru numeroși politicieni. Biserica este puternic implicată în sistemul de învățământ, din grădiniță până în clasa a XII-a. Avem ore de religie, icoane în clase și preoți la deschiderea anului școlar. Or, acest fenomen nu poate să nu aibă urmări. Spre deosebire de Biserica Catolică, Biserica Ortodoxă Română nu acceptă evoluția ca fiind unul din mecanismele creației divine, rămânând tributară Genezei biblice, pe care o abordează adesea într-o manieră foarte literală. Din nefericire, oamenii politici nu au decât avantaje din această colaborare foarte fructuoasă de ambele părți.
Ce pierd copiii români atunci când sunt privați de teoria evoluției?
Ce pierd? Aș zice că pierd contactul cu realitatea. Prin natura noastră avem o manieră simplistă de a vedea lumea. Simplitatea este, adesea, eficientă. Însă nu și atunci când ești în căutarea explicațiilor. Ne confruntăm deja cu o influență nocivă a lacunelor în înțelegerea evoluției, și mă refer la mișcarea anti-vaccin. Oamenii nu înțeleg că, deși nu sunt forme de viață propriu-zise, virusurile evoluează, iar tulpinile noi de virus pot fi extrem de periculoase pentru viețile noastre. De aceea se produce în fiecare an un nou vaccin împotriva gripei. Ne confruntăm și cu bacterii rezistente la antibiotice care, asemeni altor forme de viață, prin procesul de selecție naturală, devin rezistente la substanțele cu care luptăm împotriva lor.
Medicina e doar una din utilitățile practice ale înțelegerii procesului de evoluție. Alte domenii sunt agricultura sau zootehnia, unde înțelegerea procesului de selecție naturală a dus la dezvoltarea metodelor de selecție artificială. Astfel, avem noi rase de câini, sau vaci ori plante, fiecare mai eficiente.
Dar, un aspect foarte important al înțelegerii evoluției, poate fi conștientizarea locului nostru în lumea vie. Avem tendința de a ne considera superiori tuturor celorlalte forme de viață. Și poate că suntem. Însă nu realizăm că nu suntem și atât de unici precum am vrea să credem. Studiind natura putem observa cum trăsăturile care considerăm noi că ne-ar defini ca oameni au apărut mult mai devreme pe scara evoluției. Asta te determină să privești viața cu mai mult respect. Personal, am luat primul contact cu etologia animală prin intermediul cărților lui Mihail Cociu. Atunci am început să înțeleg că prăpastia care îl desparte de om de lumea animală e mai degrabă aroganța noastră ca specie, decât atributele biologice.
Pe de altă parte, informația înseamnă putere. Asta presupune că vei fi mai puțin vulnerabil în fața manipulării diverselor ideologii care vor încerca să-și argumenteze pozițiile de superioritate prin argumente false, trunchiate sau distorsionate.
Cum putem schimba situația aceasta?
Schimbarea pe scară largă poate veni numai din rândul populației. Din păcate există un cerc vicios. Cetățenii prost informați vor alege oameni politici corupți care au tot interesul să îi mențină pe cetățeni prost informați. Elitele intelectuale în România suferă și de un soi de vedetism care le determină să facă pe plac maselor. Nu afirm că ar promova valori în care ei înșiși nu cred, dar se feresc să se vulnerabilizeze făcând afirmații nepopulare. E nevoie de niște elite curajoase în România, dar și diplomate. Educația nu se face cu parul, iar atitudinile disprețuitoare nu fac decât să radicalizeze interlocutorul, care se vede desconsiderat. Proiectul Descendenței se adresează în special tinerilor, iar asta pentru că aceștia reprezintă un public ce rezonează mai mult cu ideile neobișnuite. Datorită vârstei, puțini dintre ei au idei preconcepute iar asta creează șansa disponibilității de a asculta și, poate, de a aprofunda. Experiența m-a determinat să cred că e inutil să te adresezi celor care nu sunt în căutarea unor răspunsuri.
Practic, felul în care se prezintă cartea evoluționistă în România stă în mâna a câțiva oameni. Este vorba de Alexandru Anghel de la editura Herald și de Vlad Zografi de la Humanitas. Sporadic, au apărut cărți despre evoluție și pe la alte edituri (de exemplu, cărțile lui Jared Diamond, la All, și ceva cărți pe la editura Curtea Veche, dar ele nu au proiecte editoriale dedicate). Putem schimba asta? Putem face evoluția mai interesantă pentru editori?
Depinde numai de cei pasionați de subiect să atragă atenția editorilor. E important ce texte le propun, cât de interesante sunt și, mai ales, cât de facil sunt de asimilat de către publicul larg. Într-adevăr, s-au scos un număr de cărți foarte interesante pe piață, majoritatea traduceri ale unor autori străini consacrați, dar și ale unor specialiști români în materie, cum ar fi Adrian Nicolae. Cartea sa, „Revoluția după Darwin” ar putea fi pentru generațiile actuale ce a reprezentat pentru mine „Înaintea apariției omului” de Dan Grigorescu, reputatul paleontolog român.
Teoria evoluției este deseori asociată, mai ales în mediile ultra conservatoare, cu propaganda ateistă a comuniștilor. Care este relația dintre evoluționism și comunism?
E o întrebare foarte complexă. Evoluționismul ar trebui să se refere strict la studierea procesului de adaptare la mediu și speciație în natură. Orice adaptare ideologică a unui domeniu științific, scoaterea lui din contextul biologiei și introducerea sa în doctrine politice sau strategii economice, poate fi extrem de nocivă. Din păcate, cei care cred că aplicarea regulilor selecției naturale în societate ar fi o idee bună, sunt mai degrabă oamenii aflați în extrema dreaptă din punct de vedere economic, care consideră că trăim într-o lume extrem de competitivă, deci Darwinismul Social are sens.
Propaganda ateistă a regimului comunist a venit în urma faptului că autoritățile nu suportau concurența. E deja o obișnuință pentru ultra conservatori să monopolizeze suferința prin care a trecut societatea românească în general și elitele politice și intelectuale în special, în perioada stalinistă. Adevărul e că Biserica Ortodoxă a ieșit destul de bine din acea perioadă, epoca ceaușistă oferindu-le un statut privilegiat printre cultele din România. Cred că greco-catolicii pot confirma.
Diferența dintre comunism și evoluționism e că primul presupune în primul rând ideologie, în timp ce al doilea are valoare doar dacă e golit de conținut ideologic. Știința nu trebuie poluată cu dogme politice. Ideea că putem aplica în societate „legea junglei” este absurdă și împotriva firii, pentru că tocmai dezvoltarea unor înclinații opuse „supraviețuirii celui mai adaptat” ne-au ajutat să evoluăm ca specie și să supraviețuim condițiilor de mediu extrem de vitrege. Empatia, altruismul și colaborarea ne-au ajutat să devenim cea mai extinsă și prosperă specie de pe Glob.
Sunt evoluția și credința religioasă în conflict?
Depinde. În mod normal, cele două domenii nu ar trebui să se intersecteze, în sensul că știința ar trebui să se ocupe de descifrarea tainelor universului, în timp ce credința religioasă ar trebui să fie preocupată de viața spirituală. Personal, cred că majoritatea persoanelor care cred într-o divinitate interpretează activitatea oamenilor de știință ca pe o luptă continuă pentru înțelegerea mecanismelor creației divine. Desigur, niciun fundamentalist nu ar accepta că Geneza biblică ar reprezenta o sumă de simboluri prin care oamenii din vechime încercau să își explice apariția lumii. O astfel de concesie, în viziunea lor, ar duce la negarea divinității însăși. Cred că mai multă maleabilitate ar fi bine-venită.
Ce i-ai spune unui tânăr talentat pentru a-l determina să facă paleoarta?
I-aș spune să își urmeze pasiunea. Dacă e fascinat de biologie și crede că nu există nimic mai interesant pe lume decât formele de viață dispărute, atunci nu trebuie să renunțe. Deși e bine să țină cont de faptul că aceasta este o nișă restrânsă, deci poate fi un deschizător de drumuri, ca un explorator care își croiește cărări prin junglă, cu maceta. Însă satisfacția va fi mereu garantată.
Mulțumesc mult! Succes pe mai departe! Te urmărim și îți ținem pumnii.
Foto: arhiva personală Eduard Olaru.
