Colegi de viață, acum și colegi de colecție: Moni Stănilă și Alexandru Vakulovski. Cărți noi în „Ego. Proză”

Colegi de breaslă, colegi de viață, acum și colegi de colecție: Moni Stănilă & Alexandru Vakulovski vin cu cărți noi în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, cel mai puternic proiect editorial autohton dedicat literaturii române contemporane.

Țipă cît poți de Moni Stănilă & Pizdeț de Alexandru Vakulovski sînt cele mai recente apariții din „Ego. Proză” și sînt disponibile atît în versiune tipărită, cît și în format digital.

I-am invitat pe cei doi scriitori să citească fiecare fragmente din romanul celuilalt, iată și video-lecturile acestora, vizionare și audiție plăcută!

Moni Stănilă citește din Pizdeț

https://www.youtube.com/watch?v=4hweX99kLB8&feature=youtu.be

Alexandru Vakulovski citește din Țipă cît poți

https://www.youtube.com/watch?v=258_cGv4Fr4&feature=youtu.be

Țipă cît poți de Moni Stănilă

Simona Popescu: „După un roman fantasy pentru copii, Războiul solomonarilor, Moni Stănilă recurge la elemente de fantastic și de basm pentru a crea, de data asta, o autoficțiune deghizată. Personajele sînt toate feminine. De fapt, ar trebui întrebuințat singularul: cartea se deschide cu Una, Una Stanilovski, poetă și jurnalistă în jur de 40 de ani (ca și Moni Stănilă, născută în 1978), care se va multiplica, într-un scenariu aproape oniric, în cîteva ipostaze, în Noua, Prima, Drei (cea mai tînără, de 17 ani), a Opta și, pe ultima pagină, Alta, ca într-un final deschis. Una e nostimă, cu savoir-vivre, dar și credincioasă și microbistă (trăsături ale autoarei, pentru cine o cunoaște), celelalte adăugîndu-se unui personaj colectiv, un fel de Alice cu mai multe fețe, dar nu în Țara Minunilor, ci în Țara Timpului. Țipă cît poți: un roman aparent feeric, de fapt o carte despre identitatea multiplă, despre viață și despre trecerea ei.”

Dan Coman: „O carte absolut surprinzătoare. Un roman insolit și curajos, plin de umor, candoare și ironie, cum n-am mai citit de multă vreme în literatura noastră. O poveste atipică, spusă inteligent și abil, cu schimbări neașteptate ale registrelor, într-un permanent joc al apropierilor și distanțelor. Un text proaspăt și dinamic despre identitate și alteritate, construit fragmentar, cu o scriitură precisă și densă, asemănătoare cînd structurilor poetice, cînd jurnalului, cînd textelor vechi/sacre. O istorie personală de la Una la Alta, conturînd, alături de Noua și Drei, unul dintre cele mai interesante personaje feminine din literatura de azi.”

Ediția tipărită

https://www.polirom.ro/web/polirom/carti/-/carte/7261
• Ediția digitală

https://www.libris.ro/ebook-tipa-cat-poti-moni-stanila-EPM9…

Un fragment din carte, în lectura autoarei:

https://www.youtube.com/watch?v=iOKz1KTLx34&feature=emb_title

Pizdeț de Alexandru Vakulovski

Andrei Gheorghe: „În sfîrșit am citit o carte românească. Alexandru Vakulovski: Pizdeț. Să-i scriu? Să nu-i scriu? Nu știu, oricum în seara asta o să mă văd cu Santiago și o să-i povestesc despre Pizdeț, poate o să-i dau cartea și lui… și altora, și altora, și la emisiune probabil o să povestesc de ea, și poate o să-i spun și Mădălinei, și lui Bogdan, și lui Miron, și poate o să uit, așa cum deseori o fac, și poate o să-mi treacă. Sper să nu.”

Gheorghe Perian: „Într-un moment de confuzie și stagnare, cum e cel pe care îl traversează acum literatura română, Alexandru Vakulovski a știut să deschidă un drum, să schițeze o orientare, a avut, cu alte cuvinte, puterea să inoveze. Nu e puțin lucru.”