„Stoicismul azi. Fragmente alese I” (coordonat de Patrick Ussher, Editura Seneca, 2020, traducere din limba engleză de George Tudorie )
Apărută de curând la Editura Seneca, Stoicismul azi. Fragmente alese I, ediție coordonată de Patrick Ussher (2014; traducere din engleză de George Tudorie, Ed. Seneca, 2020) este o antologie de texte semnate de mai mulți autori – cercetători de la University of Exeter, King’s College, University of London și Queen Mary, University of London, psihoterapeuți din Marea Britanie și Canada, precum și medici, filozofi și scriitori care tratează – teoretic sau din perspectiva experienței lor profesionale ori personale – despre implicațiile practice pe care le are filozofia stoică antică în lumea contemporană. Vă oferim mai jos, în avanpremieră, un text din volum, semnat de Tim Rayner, profesor de filozofie la University of Sydney și University of New South Wales, Australia, și autorul cărții Life Changing: A Philosophical Guide (2012).
PRIVEȘTE CA UN STOIC. O TEHNICĂ ANTICĂ PENTRU CONSUMATORII DE AZI
TIM RAYNER
Marcus Aurelius, împăratul roman care a fost și un învățat stoic, a crescut înconjurat de lucruri frumoase: artă și arhitectură de bună calitate, mâncăruri extraordinare, vinuri excelente și haine croite cu migală. La momentul când a devenit împărat, avea tot ceea ce-și putea dori. Marcus Aurelius era însă un filozof stoic, așa că știa că legea vieții este schimbarea și că nu ar trebui să ne permitem să ajungem prea legați sau preocupați de lucruri materiale. Pentru a-și păstra cumpătarea în mijlocul abundenței, împăratul a încercat să schimbe modul în care privea lucrurile pe care și le dorea. Asta l-a ajutat să-și țină sub stăpânire dorințele și să-și găsească liniștea spirituală.
Perspectiva lui Marcus Aurelius asupra bunurilor de consum și altor proprietăți oferă un îndrumar potrivit pentru consumatorii din prezent care doresc să depășească atracția produselor pe care le doresc, dar de care nu au nevoie. În loc să privim hainele, bijuteriile, alimentele și arta prin lentila dorinței, Marcus Aurelius ne sfătuiește să le vedem ca simple obiecte materiale și să le evaluăm ca atare. El își descrie abordarea după cum urmează:
„După cum ne formăm reprezentări despre felurile de mâncare și despre ce se mănâncă, gândind că acesta este cadavrul unui pește, acesta – al unei păsări sau al unui porc și, de asemenea, că vinul de Falern este sucul stors din struguri și că toga pretextă e lână de oaie impregnată cu sânge de scoică (…) (prin urmare, cum aceste reprezentări ating lucrurile înseși și le pătrund, astfel putem vedea cum sunt ele cu adevărat), tot așa trebuie să procedăm toată viața și, când ne reprezentăm lucrurile ca demne de încredere, trebuie să le dezgolim, să le surprindem mica lor valoare și să înlăturăm pretinsa credibilitate datorită căreia erau considerate de valoare. Periculoasă amăgire este trufia și, când socotești mai degrabă că te ocupi de lucruri importante, atunci mai ales ești victima iluziei“.
(Gânduri către sine însuși, VI.13, p. 177)*
Cea mai bună modalitate de a înțelege perspectiva lui Marcus Aurelius din acest pasaj este să facem din el un exercițiu practic. Aceasta este abordarea pe care o dezvolt în privința conceptelor filozofice în Life Changing: A Philosophical Guide. Cei patru pași care constituie exercițiul de față sunt următorii:
1: Gândiți-vă la un obiect pe care l-ați dorit sau pe care îl doriți în continuare, cum ar fi o locuință scumpă, o mașină sau haine și bijuterii la modă. Dați un nume acestui obiect și notați-l pe o foaie de hârtie. Acesta este obiectul dorit.
2: Întrebați-vă ce anume considerați dezirabil la acest obiect. Felul cum arată sau designul? Priceperea cu care a fost lucrat? Statutul social pe care oamenii îl asociază cu respectivul obiect? Fragilitatea sau delicatețea sa? Experiența brută de putere pe care o conferă? Încercați să fiți cinstit(ă) în privința a ce anume vă atrage la acel obiect. Notați răspunsurile.
3: Aplicați, acum, tehnica percepției materiale a lui Marcus Aurelius. Priviți obiectul dorit și încercați să vi-l descrieți strict în termeni materiali. Din ce substanță este făcut? Faceți o listă a componentelor sale materiale. Ignorați ce anume simțiți în privința acestor componente. Concentrați-vă asupra realității materialelor respective. Sunt moi, tari, elastice, aspre? Ce sunet fac atunci când le zgâriați cu unghiile? Este vorba de materiale obișnuite, care se găsesc peste tot, sau de materiale rare aduse de departe? Nu uitați că efortul care a fost depus pentru confecționarea obiectului, chiar dacă este un proces material, nu reprezintă o trăsătură materială a obiectului ca atare, așa că nu trebuie luat în calcul. Doar substanțele materiale care intră în componența obiectului trebuie să facă parte din descrierea dumneavoastră.
4: Ajungem și la partea esențială a meditației. Încercați să reevaluați obiectul dorit privindu-l ca pe un lucru strict material. Scopul în acest caz este să înlăturați orice este fascinant și atrăgător la acel obiect și să-l vedeți ca pe un simplu lucru. Dați-vă ceva timp pentru a reflecta la lucrul pe care îl aveți în față. Întrebați-vă, în lumina acestei reflecții, dacă este atât de dezirabil pe cât credeați.
Supraevaluăm adesea valoarea lucrurilor. Orbiți de alura lor superficială, confundăm impresiile noastre cu lucrul însuși. Dacă dezgolim obiectele până ajungem la componentele lor materiale – bumbac, lemn, sticlă, metal, piatră, plastic sau orice altceva – ne va fi mai ușor să luăm o distanță critică față de dorința noastră de a obține acele obiecte. Dând la o parte aparențele și privind lucrurile în termeni de constituenți materiali, devenim capabili să vedem dincolo de strălucirea lor și să le înțelegem ca obiecte materiale – ceea ce de fapt sunt.
Dacă procedați așa nu înseamnă că nu vă veți dori deloc lucruri materiale. Însă, dacă vă dedicați practicării tehnicii lui Marcus Aurelius, veți vedea că puteți dobândi o rezistență sporită în fața dorințelor atunci când acestea încep să vă pună probleme. În cel mai rău caz, această meditație vă poate ajuta să vă faceți o idee limpede despre ce anume prețuiți la lucrurile pe care vi le doriți. Adesea, ceea ce urmărim când ne dorim obiecte nu ține de lucrurile însele, privite obiectiv, ci de statutul social asociat cu acestea. În alte cazuri, ceea ce vedem în anumite obiecte este pur și simplu o proiecție a valorii realizată de noi înșine sau, și mai rău, proiecția altcuiva pe care am ajuns să o acceptăm fără să ne gândim. Când vine vorba de obiecte precum telefoanele inteligente sau computerele, ne dăm seama adesea că ne dorim de fapt niște funcții și capacitatea de conectare, și nu anumite produse vârf de gamă. Când e vorba de automobile sau de camere pretențioase de hotel, vom vedea că ne dorim un mijloc de transport și cazare, și nu un vehicul scump în fața porții sau un apartament la Ritz. Din aceste motive, stoicii din prezent sunt consumatori care colaborează. Aceștia recurg, de exemplu, la ZipCar, un serviciu de folosit în comun mașini sau Airbnb, un site web prin care oamenii pot închiria o cameră, un apartament sau o casă.
Practicarea tehnicii stoice propuse de Marcus Aurelius vă va deschide un drum al reflecției filozofice care va ajuta în timp la reducerea dorințelor de a deține lucruri care nu vă sunt necesare. Așa că exersați și aveți curajul de a vă schimba gândirea: aceasta este una din căile pe care puteți aspira să ajungeți la o existență filozofică a liniștii interioare.
* Marcus Aurelius, Gânduri către sine însuși, op. cit. (n. trad.)
