Vineri, 1 noiembrie 2019, ora 19:00, la Muzeul Național al Literaturii Române, sala Perpessicius (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, București), va avea loc un recital de poezie pornind de la volumul cântând ei construiau o cușcă, de Saviana Stănescu, Editura Tracus Arte. Invitate: actrița Ioana Flora și scriitoarea Saviana Stănescu. Recitalul poetic va fi urmat de un panel moderat de jurnalistul cultural Nona Rapotan.
Să fie oare acest impuls spre autenticitate fără limite, spre o veritabilă „vivisecţie” a subconștientului liric, spre o „psihologie” pe cord deschis, una dintre caracteristicile noii poezii a sfârșitului de mileniu? Tot ce se poate. – Alexandru Condeescu
Saviana Stănescu este poeta care desfiinţează cred, definitiv, mitul „poeziei feminine”, atât de persistent în lirică din anii ′60 până azi. (…) Eroina tragică, Proscrisa, poate fi, alternativ, femeia, poeta, poezia, Arta. Lor li se intentează procese de conştiinţă şi procese artistice de o gravitate profundă, pe care ludicul expresiei lirice post-moderne n-o poate masca. – Dan-Silviu Boerescu
Această cavalcadă suprarealistă nu e gara sau ţinta discursului poetic, ci doar trenul sau săgeata purtătoare a mesajului liric care nu e altul decât recunoaşterea – pe jumătate disperată, pe jumătate resemnată – crizei de comunicare. Ca martoră a „nopţii în care minţile noastre au văzut orgasme şi sexele noastre idei” Saviana Stănescu depune mărturie într-un proces (miting şi licitaţie în acelaşi timp) în care se simte din ce în ce mai mult în pielea lui Joseph K. – Laurenţiu Ulici
Originalitatea Savianei Stănescu răzbate din ritmul sincopat al poemelor, din remarcabila artă a personajului, din parodierea teatrului antic şi din ştiinţa de a face din melanjul genurilor o carte. – Vasile Baghiu
Saviana Stănescu este o scriitoare româno-americană, care a avut multiple producții ale pieselor sale la New York, obținând premii ca New York Innovative Theatre Award for Outstanding Play (Waxing West, la Teatrul La MaMa) sau includerea în Indie Theatre Hall of Fame. Piesele sale au fost prezentate pe scena americană și internațională, cele mai recente producții americane incluzând: What Happens Next (Cherry Artspace), Aliens With Extraordinary Skills (Women’s Project, Teatro La Capilla, Mexico City; publicată de Samuel French), Ants (New Jersey Rep), For A Barbarian Woman (Fordham/EST), Polanski Polanski (HERE, PS122, Chain Theatre), White Embers (Dramalabbet, Stockholm; OOB NYC Samuel French festival winner), Viză de Clown (Teatrul Odeon), Organic (TNB), Toys (Hollywood, Avignon, 59E59 NYC) etc.
În România, înainte de mutarea la New York în 2001, a fost jurnalistă și a publicat câteva volume de poezie (Amor pe Sârmă Ghimpată, Sfaturi pentru Gospodine și Muze, Proscrisa) și Black Milk, o antologie bilingvă de piese de teatru. Apocalipsa Gonflabilă a câștigat premiul UNITER pentru Cea mai Bună Piesă a Anului 1999. Saviana Stănescu a fondat “Immigrants Artists and Scholars in New York” (IASNY) și e profesoară de scriere dramatică și teatru contemporan la Ithaca College, după ce a predat 8 ani la New York University, Tisch School of the Arts, unde a obținut un MA în Performance Studies și un MFA în Dramatic Writing.
Actriță de film, teatru și televiziune, Ioana Flora a debutat într-unul dintre rolurile principale din Marfa și banii (regia: Cristi Puiu), alături de Dragoș Bucur și Alexandru Papadopol, primul lungmetraj din cinematografia românească actuală selectat de Festivalul Internațional de Film de la Cannes, în 2001, în cadrul prestigiosului program Quinzaine des Réalisateurs. Mai târziu, Ioana avea să primească unul dintre cele mai apreciate premii ale industriei internaționale de film: Premiul pentru Cea mai bună actriță, la Festivalul de la Salonic, pentru rolul din Pescuit sportiv (regia: Adrian Sitaru, 2007). A urmat Periferic (2009), în regia lui Bogdan George Apetri, lungmetraj care a fost selectat și premiat la cele mai importante festivaluri internaționale. Ioana primește, în 2012, Premiul Gopo pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar și Premiul Pro Cinema. Mai târziu joacă unul dintre rolurile principale în Domestic-ul lui Adrian Sitaru, film lansat în cinematografe în 2012. În 2012, Ioana primește rolul din Déjà Vu, în regia lui Dan Chișu, un rol foarte dificil, care îi aduce Premiul UCIN pentru Cea mai bună interpretare feminină, 2013. Flora interpretează personajul principal feminin în co-producția olandezo-română A Long Story (Marea Neagră), film lansat în 2013 în cadrul Festivalului de Film Olandez de la Utrecht. Pentru acest rol, Ioana primește Premiul pentru Cea mai bună actriță la Festivalul Internațional de Film de la Aubagne (2014). Pentru rolul Paula din filmul Acasă la tata, în regia lui Andrei Cohn, primește premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal, la Gala premiilor Gopo, 2016 și Premiul UCIN. Ioana Flora este unul dintre cei 20 de actori selecționați în 2012 la Berlinale, la Talent Actors Stage, din peste 4300 de candidaţi.
Anul trecut a apărut pe marile ecrane în producția Cadoul de Crăciun, scurtmetraj premiat la 27 de festivaluri de film, dintre care cele mai importante au fost Premiul cel mare al juriului la Festivalul de Film de la Clermont-Ferrant și Palm Springs.
În teatru, Ioana Flora a debutat la Piatra Neamț, în regia lui Vlad Mugur și a jucat în teatre de stat, independente sau în spații neconvenționale pentru piese de teatru din București și din țară. Ultimele producții realizate sunt Mult zgomot pentru nimic în regia lui Andrei Serban, Neverland, în regia Iuliei Rugină și The Revolution Project, în regia Savianei Stănescu.
