De ani buni, pentru mine debutul toamnei este muzical. Concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu fac parte din rutina melomanului grijuliu să-și calculeze intervalele orare ale zilei, astfel încât să ajungă la cât mai multe din sălile sau locurile unde au loc aceste evenimente muzicale. Dacă nu e an de festival e an de concurs Enescu și tot e rost de niscaiva întâlniri muzicale. Să nu uităm de concertul (tradițional) de deschidere a stagiunii Operei Naționale Române, iată doar câteva motive pentru care toamna e anotimpul sonorităților diverse. E o bucurie să vezi grupurile de melomani făcând schimb de impresii sau bucurându-se de întâlnirile cu artiștii preferați, după cum e o bucurie să vezi amestecându-se timid printre ei tineri sau copii aflați la vârsta educației muzicale de bază. De aceea găsesc binevenită orice inițiativă menită să contribuie la creșterea numărului celor din urmă. Rafinamentul se cultivă, simțul muzical se educă, nu se moștenesc și nu apar peste noapte.
credit foto Nona Rapotan
„PIANO EXPRESS, eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional George Enescu, ajunge în septembrie 2025 la a treia ediție. Ca în fiecare an, PIANO EXPRESS scoate muzica modernă și contemporană din sălile de concerte și o aduce în mijlocul bucureștenilor.”
credit foto Nona Rapotan
Duminică, 7 septembrie 2025, a avut loc primul concertul din cadrul ediției curente a acestui proiect pe cât de necesar, pe atât de bine gândit. Cu o structură aparte, care îmbină audiția muzicală cu explorarea spațiului urban, cu accent pe istoria locului, PIANO EXPRESS își dovedește utilitatea de la sine. Gândit de Adriana Tocsen, pus în practică cu ajutorul a două curatoare excepționale – Diana Rotaru și Ilinca Păun Constantinescu – organizat de Asociația Ideilagram și co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul sesiunii de finanțare „București. Împreună” – 2025, PIANO EXPRESS provoacă, stârnește și consolidează. O triadă greu de regăsit în programele și proiectele culturale inițiate de alte entități, un motiv de bucurie în plus să mă bucur de aceste evenimente.
credit foto Nona Rapotan
Grădina Academiei Române s-a dovedit a fi o alegere foarte inspirată și era cât pe ce să nu fie suficient de mare, atât de mulți oameni au venit să-i asculte pe muzicieni, dar și să participe la turul ghidat susținut de Irina Tulbure. Curiozitatea de a vedea o clădire de patrimoniu, care găzduiește cea mai importantă instituție academică din România, Academia Română. Dar și nevoia de cultură, de act cultural prietenos, care stârnește dialog și participare activă. Evenimentele de tip pop-up așa trebuie să arate: cu public numeros, reprezentativ pentru toate categoriile socio-profesionale și cât mai divers din punctul de vedere al vârstei participanților. Nu e nevoie de cunoștințe avansate de specialitate ca să asculți piese scrise de contemporani, muzica nouă nu e atât de marcată de academism sau de alte isme, e o prejudecată aici care trebuie demontată. Academicianul Marius Andruh a făcut o scurtă prezentare a clădirii în deschiderea evenimentului, prilej cu care am aflat că în actualul sediu va funcționa cât de curând un muzeul al Academiei Române, ceea ce m-a bucurat, pentru că am avut șansa să văd interiorul acesteia și e foarte potrivit pentru o astfel de inițiativă. Adriana Toacsen, în rolurile de gazdă și de pianistă, a transmis publicului o emoție vie, amestecată în proporții covârșitoare cu satisfacția reușitei: să vezi atât de mult public la un concert în aer liber, când festivalul Enescu este în plină desfășurare, e motiv de mândrie (justificată).
credit foto Nona Rapotan
Programul serii a fost exclusiv românesc și exclusiv contemporan. Din cei cinci compozitori ai serii, patru au fost prezenți și s-au putut bucura de aplauzele publicului, cel de-al cincilea era la Brașov, dar asta nu ne-a împiedicat să-i aplaudăm creația. Artiștii serii au fost: Adriana Toacsen și Duo Serafim: Mircea Marian și Ștefan Cazacu. Un duo de violoncel care poartă numele unuia dintre cei mai mari violonceliști români, Serafim Antropov-Manu (născut în Basarabia, dar cu o activitate academică desfășurată în cea mai mare parte la București). Mi-era dor de Ștefan Cazacu, nu-l mai văzusem de ceva timp în concert (în schimb, l-am zărit în public la câteva din concertele de anul acesta ale festivalului Enescu), iar așteptarea mi-a fost răsplătită: un duo foarte matur, format din doi tineri pasionați, profesioniști de top, cu multe concerte la activ, care le-au dat voie să se adapteze rapid condițiilor de mediu și să capteze atenția publicului încă de la primele note. Claxoanele mașinilor de pe Calea Victoriei au fost ignorate, în schimb foșnetul grădinii a devenit repede sursă de energie a momentului. Mi-a plăcut mult felul cum au personalizat fiecare moment în parte, piesele s-au auzit distinct, au căpătat o identitate proprie grație interpretării acestui duo și a dialogului muzical cu pianista Adriana Toacsen.
Compozițiile serii au fost scrise de: Cătălin Crețu – „Ex-centric 10:8” pentru pian şi doua violoncele (p.a.a.); Vlad Răzvan Baciu – „The Nightmare of Light” pentru două violoncele; George Ioan Păiş – „Interfon stricat” pentru pian solo; Sebastian Androne-Nakanishi – „Fresco meets Baldi” pentru două violoncele; Mihaela Vosganian – „Neverending 2” pentru pian şi doua violoncele (p.a.a.). P.a.a. înseamnă că au fost în premieră absolută, comandă în cadrul proiectului din partea UCMR. Sunt familiarizată cu muzica nouă românească, n-au fost o surpriză pentru mine lucrările scrise de Cătălin Crețu sau Sebastian Androne-Nakanishi, ba cred că în memoria mea muzicală există și alte lucrări compuse de George Ioan Păiș, așa că m-am lăsat purtată de bucurie în timpul audiției, o bucurie necenzurată, menită să mă ajute să pătrund în universul creativ al acestor artiști. Așa mi-am dat seama, a nu știu câta oară, că muzica nouă e muzica spațiului urban, al mediului social din care facem parte, e zgomot filtrat și pus în rame sonore specifice, care poartă amprenta culturală a compozitorului. N-ai cum să te simți străin când asculți o compoziție Sebastian Androne-Nakanishi, unul din cei mai mari compozitori de muzică de film (și gaming) ai momentului, recompensat cu multe premii internaționale. Surpriza serii a fost (pentru mine) piesa Mihaelei Vosganian, cea mai intelectuală dintre toate cele cinci piese din programul evenimentului: un amestec de idei, studiu și cultură muzicală puternic amprentat de viziunea compozitoarei asupra ideii de opus (lucrarea face parte din ciclul „Opusurile paradigmatice” și are la bază cartea scrisă Michael Ende, Poveste fără sfârșit. Provocator pentru artiști a fost să-și folosească vocile în timp ce cântau la instrumente, lucru nu tocmai obișnuit pentru un concert de muzică nouă.
credit foto Diana Rotaru
Un concert-bucurie, care a restaurat ideea de concert popular, dar în sensul acela vechi, de concert pentru toată lumea. Lucrări deloc ușor de cântat pe alocuri, eclectice din punct de vedere ideatic, dar reprezentative pentru ceea ce numim spațiu sonor specific. Abia aștept următorul concert ale ediției 2025 PIANO EXPRESS, care va fi ținut în curtea Facultății de Drept, pe 21 septembrie.
***
PIANO EXPRESS. Playing Modern
*pop-up events, în septembrie, prin Bucureşti
*Proiect cultural creat de Adriana Toacsen și co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB, în cadrul sesiunii de finanțare „București. Împreună” – 2025.
Un concept de: pianist Adriana Toacsen
Organizator: Asociația Ideilagram
Artişti: Adriana Toacsen (pian); Iuliana Alecu (pian);
Duo Serafim: Mircea Marian și Ștefan Cazacu (violoncel).
NOISE404: Larisa Nicolae (vioară), Alin Popa (clarinet), Sofia de la Hoz (pian), Vlad Polgar (percuție)
Tururi ghidate cu: arhitecții și profesorii Nicolae Lascu și Irina Tulbure
Curator piese muzicale: compozitor Diana Rotaru
Curator spații urbane: arhitect Ilinca Păun Constantinescu
Foto: Mirela Momanu
Video: Alexandru Păun
Comunicare: Laura Cicioiu
Parteneri: ARTEXIM, organizatorul Festivalului Enescu; Asociația Encore; Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România; Universitatea Națională de Muzică din București; DoCoMOMO România; Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București, Academia Română; Universitatea București – Facultatea de Drept; Asociația Supereroi printre noi; ARFA- Asociația Română a Femeilor în Artă
Parteneri media: CIMRO (Centrul de Informare Muzicală din România); Radio România Muzical; SG Studio – Revista Zeppelin; BookHub.
