Andrei CORBEA-HOIŞIE, Rudolf GRÄF
Limbă şi cultură germană în România (1918-1933). Volumul I
Realități postimperiale, discurs public și câmpuri culturale
Limbă şi cultură germană în România (1918-1933). Volumul II
Realități postimperiale, discurs public și câmpuri culturale
LANSARE DE CARTE LA BUCUREȘTI
Marți, 5 decembrie, ora 18.00, Pavilionul Goethe, Goethe Institut (Calea Dorobanți 32)
Vor vorbi, alături de coordonatorii volumului:
Mircea MARTIN, Sorin ANTOHI, Gabriel H. DECUBLE
Va modera: Roxana LĂPĂDAT
LANSARE DE CARTE LA SIBIU
Miercuri, 6 decembrie, ora 17.30, Institutul de Cercetări Socio-Umane al Academiei Române (Bulevardul Victoriei nr. 40)
Vor vorbi, alături de coordonatorii volumului:
Hannelore BAIER, Doris SAVA, Andrei TERIAN
Va modera: Zeno-Karl PINTER
Volumul I • Ediție cartonată
„Luați istoria literaturii și a spiritualității românești de la 1800 până astăzi și veți descoperi că cel puțin momentele mai importante de întoarcere la noi înșine, de căutare și de găsire a românescului, se datoresc unui contact «catalitic», direct sau indirect, cu spiritul german.” (Lucian Blaga, Spațiul mioritic)
*
„Culturile se constituie doar prin raportare la alteritatea imanentă propriei lor funcții generatoare de simboluri.” (Homi Bhabha, The Third Space)
„Rezultat al unui proiect finanțat de UEFISCDI, lucrarea de față și-a propus înregistrarea, aprofundarea și interrelaționarea de către echipe interdisciplinare de istorici, germaniști, juriști, sociologi, specialiști în studii culturale din Iași și Cluj-Napoca a elementelor ce compun mozaicul atât de variat al prezenței limbii și culturii germane pe teritoriul statului român după 1918. Pe baza unui model multi-, inter- și transdisciplinar al tipurilor și varietăților de interacțiune, s-a urmărit o reconstituire a imaginii «în mișcare», de ansamblu și totodată diferențiată, a tuturor domeniilor în care s-au manifestat acestea în noua configurație politică, socială și culturală a României Mari, studiind atent rețelele de mijlocitori individuali și colectivi și motivațiile care au determinat fluxurile de «transfer» cultural între actorii implicați.” (Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf)
Din cuprins: 1918 • Noile realități. Integrare și adaptare • Bi- și multilingvism în România Mare • Limba și cultura germană – obiect al dezbaterilor și controverselor politice și ideologice în România (1918‑1933). Teme, momente, ipostaze • Limbă și cultură germană în școala și universitatea românească • Mobilitate academică: studenți români în universități germane și austriece • Traseele cărții și presei germane spre și în România • Referința germană în știința și gândirea românească • Cultură și literatură germană în traduceri • Arte și artiști din spațiul german în România • Excurs despre imagine, imaginar, imaginar colectiv
Volumul II • Ediție cartonată
„Cele două neamuri azi stau iarăși unul lângă altul. Al nostru înfățișează sufletul latin care se desface din limba sa; al d-voastră, spiritul german. Amândouă sunt chemate să mijlocească între Răsărit și Apus, căci amândouă au căpătat din Apus o misiune pe care n-o pot părăsi.” (Nicolae Iorga, prefață la Ce sunt și ce vor sașii din Ardeal)
*
„Culturile se constituie doar prin raportare la alteritatea imanentă propriei lor funcții generatoare de simboluri.” (Homi Bhabha, The Third Space)
*
„Rezultat al unui proiect finanțat de UEFISCDI, lucrarea de față și-a propus înregistrarea, aprofundarea și interrelaționarea de către echipe interdisciplinare de istorici, germaniști, juriști, sociologi, specialiști în studii culturale din Iași și Cluj-Napoca a elementelor ce compun mozaicul atât de variat al prezenței limbii și culturii germane pe teritoriul statului român după 1918. Pe baza unui model multi‑, inter‑ și transdisciplinar al tipurilor și varietăților de interacțiune, s-a urmărit o reconstituire a imaginii «în mișcare», de ansamblu și totodată diferențiată, a tuturor domeniilor în care s-au manifestat acestea în noua configurație politică, socială și culturală a României Mari, studiind atent rețelele de mijlocitori individuali și colectivi și motivațiile care au determinat fluxurile de «transfer» cultural între actorii implicați.” (Andrei Corbea-Hoișie, Rudolf Gräf)
Din cuprins: Germanii ca minoritate în România de după 1918 • Comunități cu rădăcini germane în România Mare. Așezare, istorie, tradiție culturală și religioasă. Răspândire regională și zonală, repartiția în mediul rural și urban • Limba germană și dialectele ei vorbite în România • Identități tradiționale/regionale. Între localism și sinteză • Instituții și canale de legitimare identitară • Cultura „populară” • Centre ale culturii germane în România • Loialități în tranziție • Diplomația culturală promovată de guvernele Republicii de la Weimar vizavi de minoritatea germană din România • O perspectivă către perioada 1933-1940. Tendințe, orientări, direcții
Andrei CORBEA-HOIȘIE, profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, director de proiect la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române, titular al Catedrei „Blaise Pascal” a Fundației École Normale Supérieure din Paris, profesor invitat al universităților Paris 8, Siegen, Fribourg, Viena, Konstanz, Montpellier, École Pratique des Hautes Études Paris, membru al Academiei de Științe din Erfurt și al Academiei Europaea, laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wilhelm-Grimm. Autor a numeroase lucrări consacrate culturii germane, teoriei literare și esteticii apărute în țară și în străinătate, între care Paul Celan și meridianul său (Polirom, Iași, 1998), „Nu vrea/cicatrice”. Studii despre Paul Celan la împlinirea a 100 de ani de la nașterea poetului (Polirom, Iași, 2020), editor al antologiei Jüdisches Städtebild Czernowitz (ed. a II-a, Suhrkamp, Berlin 2020).
Rudolf GRÄF, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu al Academiei Române. A predat la universitățile din Graz, Rostock și ca profesor invitat la Universitatea din Regensburg. Autor a numeroase lucrări publicate în țară și în străinătate consacrate istoriei economice a României, istoriei minorității germane din România, istoriei Banatului și a industriei bănățene, între care Rumänien. Geschichte und Geographie (în colab. cu Kurt Scharr; Böhlau, Viena, 2008), 250 Jahre Eisenhüttenindustrie in Reschitza. Studien zur Industriegeschichte des Banater Berglands (coord. în colab. cu Josef Wolf; Centrul de Studii Transilvane, ClujNapoca, 2021-2022), editor al versiunii românești a seriei de șase volume Monarhia Habsburgică (1848-1918) a Comisiei pentru Istoria Monarhiei Austro-Ungare din cadrul Academiei de Științe a Austriei (vol. I-V, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane & Polirom, Cluj-Napoca & Iași, 2020-2022).
