Lansare și dezbatere „Povești din Cartierul Primăverii” de Lavinia Betea

Sâmbătă, 6 decembrie, ora 16:00, la Standul Corint de la Gaudeamus

Ediția nouă și adăugită a unui volum esențial pentru înțelegerea puterii în România comunistă

Evenimentul îi reunește pe:

Lavinia BETEA – istoric și profesor de psihologie socială
John FLORESCU – jurnalist american, producător și regizor
Dan CONSTANTIN – jurnalist, președinte UZPR
Florin-Răzvan MIHAI – istoric, coordonator „Corint Istorie Autori Români”

Moderează: Simona PREDA – istoric și brand manager Editura Corint

Volumul Laviniei Betea revine într-o versiune extinsă, cu mărturii rare și acces direct la istoria unui cartier devenit simbol al secretomaniei puterii comuniste din România secolului XX.

Povești din Cartierul Primăverii aduce în circulație o arhivă orală rară: confesiuni ale unor oameni care au reprezentat puterea comunistă, au trăit în familiile liderilor sau în proximitatea lor directă. Volumul reunește trei tipuri de martori:

Foști demnitari

Gheorghe Gaston Marin – fost șef al planificării de stat
Paul Niculescu-Mizil – fost șef al Secției Propagandă a CC al PCR
Dumitru Popescu – fost șef al Consiliului Culturii și Educației Socialiste și rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu”
Ion Stănescu – fost șef al Securității
Constantin Olteanu – fost secretar al CC responsabil cu propaganda și relațiile internaționale
Ion Stoian – ultimul ministru de Externe communist

Apropiați ai nucleului de putere

Paul Sfetcu – șeful de cabinet al lui Gheorghiu-Dej
Sorin Toma – fost redactor-șef al ziarului „Scânteia”
Maria Manolescu-Chivu – văduva lui Chivu Stoica

Fii, fiice și nepoți ai liderilor politici

Mândra Gheorghiu – nepoata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
Ștefan Sârbu – nepotul lui Ștefan Foriș
Ion Filimon Sârbu – fiul logodnicei lui Gheorghiu-Dej
Tatiana Brătescu – fiica lui Marcel și a Anei Pauker
Valeriu Petrescu – fiul lui Dumitru Petrescu-Grivița
Ioana Constantin – fiica adoptivă a lui Gheorghe Pintilie (Pantiușa)
Andrei Lupu – fiul lui Petre Lupu
Ilinca și Gheorghe Preoteasa – urmașii lui Grigore Preoteasa

Dialogurile publicate inițial în forma prescurtată a unor interviuri de presă sunt restituite acum integral, însoțite de capitole noi, note suplimentare, referințe istorice și trei documente relevante pentru personalitatea lui Foriș, Gheorghiu-Dej și Ceaușescu.

Cartierul Primăverii ca „grădină secretă” a elitei roșii

Cartea oferă una dintre cele mai relevante descrieri istorice ale zonei Primăverii: de la Grădina Bordei, spațiu periferic, populat apoi cu parcele modeste pentru funcționarii Uzinei de Gaze, la un cartier rezervat nomeclaturii de partid.

Aparatul Gospodăriei de Partid, modelat după precedentul sovietic, administra și aproviziona viața privată a familiilor „cartierului roșu”: vile, mobilier, alimente, policlinici, școli, personal de menaj, pază și supraveghere.

Intervievatoarea și intervievații săi devoalează cum funcționa acest spațiu – astăzi încărcat de simbolism și mitologie urbană – în decantarea privilegiilor (primiri și „eliberări” din funcții), anxietăților și rutinelor unei elite aflate în relație permanentă cu suspiciunea și controlul.

Trei mărturii noi în ediția 2025:

Ion Stănescu, fost șef al Securității – o privire directă asupra aparatului represiv: „fenomenul Pitești”, influența consilierilor sovietici, birourile Securității din întreprinderi – patent românesc, invazia Cehoslovaciei din 1968 și prezențele străine din decembrie 1989.

Ion Stoian, ultimul ministru de Externe comunist –amintiri despre diplomația finalului de regim și despre vizita pregătită de Ceaușescu în Iran, cu misiuni discrete, întâlniri oficiale și cronologia sfârșitului din decembrie 1989.

Paul Sfetcu, martor a 13 ani petrecuți în anticamera lui Gheorghiu-Dej – mărturii despre modul de lucru din sediul CC, relațiile interne ale conducerii și atmosfera politică din anii ’50–’60. Textul este reprodus integral după ediția unică din 1995.

Versiunea extinsă:

Ion Stănescu – fost șef al Securității, despre infrastructura controlului

Dialogul integral cu Ion Stănescu, recuperat acum în volum, deschide o fereastră directă către anii în care funcționa structura de represiune a statului.

Interviul include mărturii despre:

fenomenul Pitești, evocat în contextul politic al epocii și al relației partidului cu aparatul represiv
prezența consilierilor și agenților sovietici în România, un detaliu menționat de Stănescu atunci când explică debarcarea sa și deciziile luate în jurul anului 1972
sistemul birourilor Securității din întreprinderi, invenție românească, parte a unui mecanism care superviza viața economică și socială a țării
invazia Cehoslovaciei din 1968, moment relatat din perspectiva unui om aflat la vârful aparatului politic al vremii
„turiștii străini” din decembrie 1989, un subiect revenit frecvent în dezbaterile postrevoluționare, discutat aici în registrul mărturiei directe.

Ion Stoian – ultimul ministru de Externe comunist, despre vizita lui Ceaușescu în Iran, unica relatare a unui martor nemijlocit despre evenimentul care a suportat nenumărate fabulații

Al doilea dialog nou introdus în ediția 2025 este cel cu Ion Stoian, o piesă importantă pentru înțelegerea ultimelor săptămâni ale regimului Ceaușescu.

Interviul conturează:

parcursul lui Stoian, reprezentant al generației de lideri comuniști „veniți la masa pusă”
mecanismele interne ale diplomației românești din ultimii ani ai regimului;
misiunea din septembrie 1989 în Iran, când Stoian a transmis un mesaj din partea lui Ceaușescu președintelui Rafsanjani și a pregătit o eventuală vizită oficială
discuțiile din preajma plecării lui Ceaușescu la Teheran în 17–20 decembrie 1989, în timp ce la Timișoara protestele luau amploare
clarificări legate de manipulările vehiculate după 1990.

Pentru prima dată, această convorbire este disponibilă integral, cu conținuturi semnificative suplimentare variantei publicate în presă.

Amintirile lui Paul Sfetcu despre cei 13 ani de muncă în anticamera lui Gheorghiu-Dej

Noua ediție a volumului Povestiri din Cartierul Primăverii recuperează integral mărturia lui Paul Sfetcu, omul care a petrecut 13 ani în anticamera lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, unul dintre cei mai influenți lideri politici ai României comuniste. Textul lui Sfetcu, publicat o singură dată în 1995 și aproape inaccesibil de atunci, este readus acum în circuitul istoriografiei prin această ediție adăugită.

Mărturia lui recuperează atmosfera anilor ’50–’60 din nucleul puterii:

stilul de lucru din sediul CC;
relațiile nevăzute – animozități și conflicte în „unitatea de monolit” a conducerii partidului;
episoade hazlii cu „Șeful” Dej în vacanță și pe teren;
„priveghiul” lui Ceaușescu la căpătâiul precedesorului.

Sfetcu își povestește amintirile dintr-o nevoie de a corecta „dezvăluirile senzaționale” apărute în decembrie 1989, când televiziunea postrevoluționară aducea pe ecrane biografii și verdicte rapide. Pentru cercetători și cititori, această confesiune a unui martor direct rămâne o sursă rară și valoroasă

Poveștile copiilor și nepoților celor puternici

Una dintre marile mize ale volumului o reprezintă accesul la mărturiile din intimitate. Lavinia Betea a reușit să intervieveze în decenii în urmă, oameni care nu se mai regăsesc în spațiul public de astăzi: fii, fiice, nepoți ai demnitarilor.

Ediția începe cu interviul cu notarul Mândra Gheorghiu, nepoata lui Gheorghiu-Dej – un text impresionant, încărcat de contradicții afective, luciditate, distanță și memorie.

Povestea ei conturează destinul unei familii și atmosfera din interiorul unei case al cărei stăpân decidea asupra țării. Reținem câteva aspecte:

ilegaliștii comuniști în ipostaza de paria sociali;
raporturile tensionate din familiile acestora;
contrastul între imaginea publică și cea privată a lui Gheorghiu-Dej;
relațiile dintre generațiile unei astfel de famii.

Calitățile de intervievator ale Laviniei Betea sunt relevate de această carte, în principal prin surmontarea dificultăților în accesul la asemenea surse primare, neutralitatea narativului, clarificarea unor mitologii comuniste și stereotipii post-comuniste. Poveștile din Cartierul Primăverii urmăresc nu senzaționalul ci redarea, cu echilibru și rigoare, a culiselor puterii și mecanismelor de construcție a unor personalități și tipologii în exercițiul unei politici totalitare. Vocile acestor „martori implicați”, mai mult sau mai puțin direct, se fac astfel auzite în spațiul public invitând cititorul societății deschise de azi la reflecții constructive.