FONDUL INTERZIS. INCURSIUNE ÎN ANTROPOLOGIA FOLCLORULUI LICENȚIOS, DE MIRCEA PĂDURARU

5 martie 2024, de la ora 17:00, Sala Media

Muzeul Național al Țăranului Român

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă marți, 5 martie 2024, de la ora 17:00, în Sala Media, la lansarea cărții Fondul interzis. Incursiune în antropologia folclorului licențios, de Mircea Păduraru.

Invitați:

Dr. Astrid Cambose (Institutul de Filologie „Al. Philippide”, Iași)

Dr. Florența Popescu-Simion (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin

Brăiloiu”, București)

Dr. Lucia Terzea-Ofrim (Universitatea din București)

Mircea Păduraru (n. 1980, Iași) este lector universitar doctor în cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde predă etnologie, dar și seminarii de literatură postbelică și contemporană. Domeniile sale de interes, în care a și publicat în ultimii ani, sunt: etnologia religiei, religie materială, etnologie și putere, etnografie și eclesiologie, demonologie.

Lucrarea intenționează să aducă în atenția oamenilor de cultură (mai ales a celor din zona științelor umaniste și sociale) o categorie a creativității tradiționale sistematic ignorată de generații de etnologi: folclorul licențios. În esență, acest demers poate fi caracterizat de trei trăsături majore: i. interacțiunea frontală cu folclorul licențios/ obscen/ pornografic; ii. angajarea într-un dialog polemic cu o tradiție de gândire (mai ales locală) prin care s-a operat izolarea acestei dimensiuni a creativității tradiționale; iii. definirea unor repere pentru o perspectivă hermeneutică aptă să reveleze importanța folclorului licențios în cadrul tabloului general al culturii române.

În etnoantropologia din România studiile despre creativitatea folclorică desemnată adesea (etic, nu emic) prin calificative precum „obscen“, „licențios“, „pornografic“, „scatologic“, „abject“ ș.a.m.d. sunt cvasi-inexistente, cum cvasi-absente sunt și antologiile la temă. Lucrarea de față problematizează această lipsă și pledează în favoarea includerii sale în categoria subiectelor de cercetare legitime, cu convingerea că asumarea acestui regim al creativității populare constituie nu numai o îmbogățire importantă a domeniului, ci și un gest recuperator cu valoare morală. Apoi, dacă e adevărat că marginalizarea temei a reprezentat și expresia unor presiuni politice și imperative ideologice (pe care, în trecut, cercetătorii mai greu le puteau ignora), atunci recuperarea folclorului așa-zis licențios poate fi astăzi o binevenită declarație de independență intelectuală a disciplinei (Mircea Păduraru).

Partener al evenimentului: Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.