În 2022 avea premiera la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj un spectacol care îi va ului pe spectatori. Aceștia vor respira în același ritm cu personajele, vor dansa împreună cu acestea, vor zâmbi și se vor întrista împreună cu Barbarul B. (Béla Bartók) și cu bunul său prieten, Barbarul K. (Zoltán Kodály) și se vor regăsi în dramele personale ale celor doi. Deloc întâmplător, spectacolul a fost selectat în cadrul mai multor festivaluri, cel mai recent fiind Festivalul Interetnic organizat de Trupa Harag György a Teatrului de Nord Satu Mare, ajuns la a unsprezecea ediție. Deși Attila Vidnyánszky Jr. a gândit spectacolul pentru sala Studio, iată că Tinerii Barbari surprinde și pe scena mare, fluiditatea, continuum-ul spațiu-timp fiind evidențiate, transmise grație unui joc de scenă cum rar am văzut în ultimi ani, dar și partiturii muzicale excepționale, susținută de Ansamblul Tokos, ai cărui membrii vor deveni parte integrantă a acțiunii.
credit foto Biró István
„Am decis să intitulăm acest spectacol Tinerii barbari. Nu avem intenția de a relata viețile lui Bartók și Kodály, ar fi imposibil, și nu avem nicidecum intenția de a spune o poveste sau de a scrie un musical. De fapt, demersul nostru este lipsit de scop, nu duce nicăieri, nu am găsit niciun mesaj de transmis sau lucruri de zis. Am căutat ecouri care să rezoneze astăzi în aceeași măsură în care o făceau acum o sută de ani.”
credit foto Biró István
Cu siguranță spectacolul gândit de Attila Vidnyánszky Jr stârnește ecouri, iar demersul său este un omagiu adus artei. Cei doi buni prieteni, tinerii barbari, Béla Bartók și Zoltán Kodály, presimțind sfârșitul unei epoci deja decadente, se dezic de toate prejudecățile și stereotipurile societății austro-ungare de la cumpăna secolelor XIX – XX, și încep o călătorie fascinantă în satele transilvane. Nu se vor mulțumi cu atât. Călătoria lor va fi și călătoria noastră prin istorie. De fapt, spectacolul poate fi perceput și ca o lecție condensată de istorie a sfârșitului epocii moderne și a începutului celei contemporane: felul cum Barbarul K. se folosește de fonograf, ulterior de microfon, invenții salvatoare în demersul lor de a surprinde esența culturală a folclorului european, african și american este pur și simplu fascinant. Succesiunea de secvențe muzicale din piese celebre evidențiază etapele acestei călătorii (pentru a nu derapa, vocea din fundal șoptește titlurile și soliștii).
credit foto Biró István
Tăcerea autoimpusă a Barbarului B., care alege să comunice prin mimica specifică unei marionete este o formă de protest extrem de persuasivă și de persistentă față de rutina unei societăți anchilozate în propriile prejudecăți. Tânărul Barbar B. este marioneta unui destin cu care nu te poți lupta, cu care nu te poți juca, ci doar i te poți supune. Destinul este cel care îl îndeamnă să înceapă o călătorie aparent halucinantă, de-a lungul căreia diferențele sociale nu vor mai conta absolut deloc, așa cum nu vor mai conta nici dizabilitățile sau limitele fizice. Îndemnul „Mergi mai departe” se repetă obsesiv, devine o mantră și pentru cei de pe scenă, și pentru spectatori. Cele două marionete acceptă cu zâmbetul pe buze provocările destinului: dorm în căpițe de fân, în sate uitate de lume, discută cu oameni din categorii sociale diverse. Artificiul regizoral al lui Attila Vidnyánszky Jr – tânărul Barbar K. dotat cu echipament de scufundări, pe un fundal sonor specific scufundării în apă – subliniază disponibilitatea abandonării propriului eu, a propriului subiectivism. Arta merită orice sacrificiu!
credit foto Biró István
Cei doi barbari, în sensul originar de străini (adică diferiți de poporul/populația locală), sunt ajutați de îngeri păzitori în călătoria lor nu deloc lipsită de riscuri și de obstacole de tot felul. Evident că se vor îndrăgosti, evident că vor avea ispite de tot felul (Judit cea insinuantă, care apare când nu te aștepți și unde nu te aștepți), dar pas cu pas își duc misiunea la bun sfârșit. Destrămarea imperiilor antebelice nu e decât un moment de respiro: ascensiunea totalitarismului îi determină pe cei doi barbari să continue protestul față de orice fel de îngrădire, înregimentare. „Mergi mai departe!” se aude din nou. Naivitatea și sinceritatea tânărului barbar K., dar și tăcerea autoimpusă a tânărului barbar B. sunt soluții de supraviețuire doar la prima vedere. În realitate cei doi sunt învingători. De altfel, tânărul barbar B. explică de ce a ales să tacă un an întreg, ca mai apoi să fie mai mult decât vocal.
credit foto Biró István
Intriga este susținută de partiturile instrumentiștilor care acceptă provocarea de a face parte din continuu-mul spațiu-timp de pe scenă, țambalul sună halucinant, susține marionetele destinului în călătoria lor. Unde se vor opri marionetele destinului? Decizia este exclusiv a spectatorului: între cele două uși, în spatele unei uși blindate, în fața unei uși deschise, în fața unei uși închise… Cert este că tinerii barbari acceptă provocarea destinului de a trece pragul dincolo.
credit foto Biró István
Interetnikai Színházi Fesztivál – Festivalul Interetnic de Teatru – IFESZT 2024
Tinerii barbari
O coproducție a Teatrului Maghiar de Stat Cluj și a Teatrului Cetate din Gyula, Ungaria
Inspirat din viața lui Béla Bartók și cea a lui Zoltán Kodály, pe baza unui text de Miklós Vecsei H. și a improvizațiilor echipei de creație
Fata – ZSUZSA TŐTSZEGI
Barbarul B. – ÉVA IMRE
Barbarul K. – ERVIN SZŰCS
Vocea – BALÁZS BODOLAI
Balázs Béla, Benny Goodman, Ady Endre, Eminem, femei și bărbați, gândaci, deci toți ceilalți
LÓRÁND VÁTA , CSILLA ALBERT , ZSUZSA TŐTSZEGI , ZSOLT GEDŐ, LORÁND FARKAS
Tinerii dansatori:
KATALIN-BÍBORKA ANDRÁS, ÁGNES LAKATOS, NIMRÓD-KÁROLY KACSÓ, HUNOR VINCZE-PISTUKA/DÓRA ÁBRAHÁM, DALMA FODOR-KIS, INGRID HUNYADI, KRISZTA SÓGOR, LEVENTE SZÁSZ, KÁLMÁN SZŐKE
Ansamblul TOKOS: CSONGOR ATTILA TÓKOS, ALBERT VAJAS, GYULA BÁLINT SZÉP, KRISTÓF SZAKÁCS, ZSOMBOR BÁLINT
Regia – ATTILA VIDNYÁNSZKY JR.
Decorul – CSABA CSÍKI
Costumele – ZSUZSANNA CS. KISS
Muzica – DÁVID MESTER
Coregrafia – ISTVÁN BERECZ
Asistent de regie – EMŐKE VERES
Regia tehnică – ENIKŐ ALBERT
