Teodora Brody și călătoria ei muzicală, „From Mozart to Django Reinhardt”

În mai anul trecut o ascultam pe scena Sălii Luceafărul din București; concertul de atunci s-a numit Unifying World – Classical Meets Jazz. Săptămâna trecută am ascultat-o sub cupola Ateneului Român. From Mozart to Django Reinhardt a fost titlul de afiș al acestui concert, iar pe scenă au însoțit-o ansamblul Violoncellissimo, împreună cu dirijorul Bogdan Postolache și invitații Cătălin Răducanu, Bogdan Pop și Adrian Flautistu. Teodora Brody, căci despre ea este vorba, a fost și de această dată, o apariție care a cucerit auditoriul.

credit foto Cătălina Filip

O artistă măcinată și astăzi, la atâția ani de la debut, de căutarea profunzimii, a miezului armonic și ritmurilor tainice, care fac posibilă comuniunea cu natura. Pentru artistă cântul nu este altceva decât un intermezzo între cer și pământ, un liant între om și natură, iar fusion-ul dintre jazz și muzica clasică sau prelucrările din folclorul românesc îi ies mereu. Chiar dacă îi cunoști potențialul, o asculți de niște ani, tot găsește ea ceva cu care să te surprindă, semn că mai e mult până când căutările ei muzicale se vor opri. Cu o ureche muzicală foarte bună și exersată și cu o tehnică vocală, Teodora Brody denotă cu fiecare apariție scenică respectul față de public: niciun concert pe care-l susține nu e rodul întâmplării, dimpotrivă, toate proiectele ei au fost bine gândite și puse în practică cu ajutorul unor instrumentiști de top.

credit foto Cătălina Filip

Pentru From Mozart to Django Reinhardt și-a ales un repertoriu foarte variat, cu piese foarte diferite din toate punctele de vedere. De la muzica clasică, trecând prin standardele de jazz și ajungând la doinele românești, artista a propus melomanilor un program nu doar eclectic, ci mai cu seamă foarte bine articulat. Aranjamentele muzicale îi aparțin, în schimb orchestrațiile sunt semnate de Andrei Petrache, un mare, mare compozitor și instrumentist de jazz, pe care-l urmăresc de ceva timp și care, asemenea Teodorei Brody, reușește să mă facă să-l aplaud la scenă deschisă fără rezerve. Concertul susținut împreună cu ansamblul lui Marin Cazacu, Violoncellissimo, a avut niște particularități, orice ar fi propus în program artista, concertul trebuia să fie unitar. Grație implicării lui Andrei Petrache și a sprijinului tuturor celor aflați pe scenă, From Mozart to Django Reinhardt s-a dovedit a fi un concert reușit. Piesele lui Mozart, Doina lui Enescu, un Beethoven reinventat și standardele lui Pablo Casals sau Fats Waller s-au lăsat aduse la scenă și îmbrăcate în haine noi, de gală, au ajuns să impresioneze și pe cei mai sceptici dintre cei prezenți în sală.

credit foto Cătălina Filip

Aranjamentele orchestrale pentru violoncel, ca instrument principal, trebuie să țină seama de un lucru elementar pentru cunoscători: acest instrument este singurul care scoate sunetele cele mai apropiate de vocea umană. Echilibrul dintre voce și instrumente trebuia asigurat prin intermediul aranjamentelor și orchestrațiilor, de aceea găsesc ca fiind excelentă ideea de a aduce pe scenă și alți instrumentiști. Dumnezeiește s-a auzit toaca dinainte de Doina lui Enescu, iar pianul și contrabasul au accentuat notele de jazz la celelalte piese. Mi-a plăcut foarte mult aranjamentul pentru piesele lui Mozart, dar și noua haină îmbrăcată de standardul lui Fats Waller.

credit foto Cătălina Filip

From Mozart to Django Reinhardt a fost un concert care a cerut mult curaj din partea Teodorei Brody, dar ce s-a auzit a fost mai mult decât atât: a fost o combinație de perfecțiune, profesionalism și pasiune. Discretă în atitudine, lăsând loc instrumentiștilor să se remarce, Teodora Brody și-a dovedit încă o dată calitățile de muziciană de top. Să pleci din sala Ateneului Român cu senzația că tocmai ai fost în cel mai bun club de jazz din anii ’50, iată o bună dovadă că muzica bună rupe bariere de toate felurile. Fiindcă Filarmonica George Enescu are începând de anul trecut și o stagiune de jazz, cred cu tărie că programe ca cel propus de Teodora Brody sub titlul From Mozart to Django Reinhardt sunt binevenite și gustate de publicul meloman.