13738237_1770339089851197_814161649519105629_oDintre toți intelectualii români de primă mărime, șansa a vrut să îl urmăresc pe Teodor Baconschi, în carne și oase, cel mai des. Primul său popas la Tulcea, din 15 iulie, a fost al patrulea eveniment la care l-am putut asculta live. Știu bine ce zic: pentru un tulcean, o astfel de interacțiune se reduce, în final, la o simplă (de n-ar fi în fapt atât de complicată) sincronizare, la o potrivire de orare, deci la noroc; însă fiecare astfel de întâlnire promite ceva nou, întregește idei și înnoiește viziuni. Așa a fost și în cazul domnului Baconschi, din moment ce fiecare „dialog” cu el a avut propriul său specific și a propus, dacă nu un panaceu sufletesc, măcar un remediu, fie el și efemer, al „ennuis”-urilor cotidiene. O detașare senină.

 

13566997_1768680303350409_5175087769277504398_nLa Tulcea, în cadrul evenimentului organizat de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” în parteneriat cu Episcopia Tulcii, discuția s-a purtat în jurul a două subiecte – conferința intitulată „Europa creștină astăzi” și lansarea ultimului volum la care a colaborat, dialogul său cu Dan-Liviu Boeriu, „Anatomia ratării. Tipuri și tare din România postcomunistă”. Pusă la punct mai ales prin participarea Preasfinției Sale Episcopul Visarion al Tulcii și prin dăruirea lui Petru Țincoca (moderator „neoficial” al dialogului, care a istorisit, pe lângă prezentarea sumară a cărții, o amintire infuzată nostalgic, din vremea facultății, vreme în care Teodor Baconschi susținea un curs de antropologie creștină asaltat de elevi), discuția nu a avut cum să nemulțumească. Nu voi intra în prea multe detalii: cine a participat cunoaște, probabil, încântarea ce poate fi prilejuită de un astfel de eveniment; cine nu, este liber să citească acest articol în cheia unei invitații hotărâte spre viitoare manifestări de acest gen.

Am apreciat faptul că, încă o dată, dl. Baconschi a dat dovadă de cumpătare și reflecție lucidă, plasându-se în postura de conciliant matur și experimentat; faptul că a analizat situația delicată europeană (conferința a avut loc la o zi după atacul din Nice) dintr-o perspectivă antropologică lipsită de menajament față de recentele vărsări de sânge nevinovat, dar lipsită și de sentimentul de ură care nu poate conduce decât spre pierzanie; faptul că, prin excursuri coerente, prin raportări la trecut combinate cu reliefarea unor tare ale contemporaneității, prin adaptabilitatea față de public, a reușit să redea o imagine amplă, cu tendințe de globalitate (dată fiind durata redusă a discuției), a confuziei generale cu care se confruntă Europa, propovăduind o reîntoarcere spre creștinism ca izvor ultim păstrător de valori ancestrale și de echilibru.

13667955_1770339203184519_93653242561253034_oCu toate acestea, per ansamblu, conferința a fost scurtă, astfel că aspectele atinse s-au limitat la chestiuni de suprafață. Situația este mult mai complexă. Dar acest lucru promite en soi, de ce nu?, o revenire, o reluare a discuției care să analizeze problematica de adâncime, o (nouă) întregire.

Până una-alta, pe Facebook sau en chair et en os, Teodor Baconschi merită urmărit. Este unul dintre puținii care, în spațiul ideatic românesc din ce în ce mai anarhic efectuează, cu calm și cu minuție, incizii în metehnele uzuale ce ne guvernează viețile, pentru a le sonda și a încerca să ofere o cale spre remediere.

 

Foto credit : Muzeul de Artă Casa Avramide

 

anatomia-ratarii-tipuri-si-tare-din-romania-postcomunista_1_fullsizeAnatomia ratării. Tipuri și tare din România postcomunistă

Teodor Baconschi în dialog cu Dan-Liviu Boeriu

Editura Humanitas

Anul apariției : 2016

Nr. de pagini : 232

ISBN : 978-973-50-5305-5

 

Cartea poate fi achiziționată de pe elefant sau de pe site-ul editurii.

Share.

About Author

Avatar photo

« Pentru el vara devenise o uriaşă istorie a literaturii mereu interbelice », zice un vers de-al lui Cărtărescu. Pentru mine, literatura a fost dintotdeauna interbelică fiindcă am perceput-o ca fiind situată la întretăierea a două realităţi, una provocatoare, iar cealalta blândă şi liniştitoare…pentru ca apoi ciclul să se repete, mereu şi mereu, la nesfârşit, ca o pace scurtă, trăită cu intensitate ori cu înfiorare, ca la auzul primelor gloanţe ce vestesc începerea luptei. Pe Bookhub nu voi încerca să realizez, de fapt, cronici de carte, ci voi rescrie, treptat, cronica unei pasiuni.

Un comentariu

  1. Teodor Baconschi: Într-adevăr, nu cred în progresul moral al umanității, ci numai în cel tehnologic și intelectual.
    GG: Am ajuns s-o aud și pe asta de la ai noștri tineri… îmbătrâniți în rele: cineva a decretat.moartea morală națională (mondială?). Seneca este un pioner dedublării morale,.. Eminescu: Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei, pe cât în caracter și sâmburul moral,..”. A. Einștein: Moralitatea este cea mai importanta. Pentru noi, nu si pentru Dumnezeu. Relativitatea se aplica la fizia, nu la etica.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura