Susan Cain pornește de la propria experiență în business pentru a descrie într-un mod empatic și extrem de persuasiv felul în care societatea ne modelează și ne impune anumite standarde de comportament. Quiet este mai degrabă un conglomerat. Cuprinde munca mai multor specialiști și lucrări diverse de la Tipuri de psihologie ale lui Jung, publicate în 1921, până la cele mai noi studii asupra canalelor neurale și mediatorilor chimici. Suntem indivizi complecși și îmi place că autoarea se detașează de cuvintele cheie care de obicei definesc introvertiții, precum timiditatea și sensibilitatea, și ne dezvăluie varietatea acestui fenomen.

Există multe tipuri de introvertiți și extravertiți. Dacă nu știți exact unde vă aflați și nu ați făcut niciodată un test de personalitate de tip Myers- Briggs, vi se oferă un mini-test de 20 de întrebări care vă va ajuta să vă poziționați. Titlul cărții probabil vine de la autobiografia Rosei Parks  „Quite Strength”. Rosa Parks este personalitatea împreună cu care Martin Luther King a inițiat mişcarea pentru drepturile civile. Iar lecția pe care încearcă să ne-o dea Susan Cain este că în special parteneriatele dintre introvertiți și extravertiți vor mișca lumea înainte:

„O specie în care toată lumea e generalul Patton nu va ajunge departe, după cum nu va ajunge departe nici o rasă în care toată lumea e Vincent van Gogh.”

În 1899, în America era populară cartea Character: The Grandest Thing in the world. În 1920, în top sunt cele de self help. America trecuse de la cultul caracterului la cultul personalității. Și aceasta în mare măsură s-a datorat lui Dale Carnegie. Saltul de la caracter la personalitate va schimba pentru totdeauna accentele și va împinge într-un con de umbră pe cei ce nu vor putea să joace pe scena socială. Psihologii bine-intenționați promovau un anumit tip de invid și astfel se dă tonul unor preferințe culturale.

Extravertirea este o invenție extrem de promovată. Este un ideal de conduită pentru succes și lidership, dar nu este o caracteristică a majorității. Unul din trei americani sunt introvertiți, iar America este considerată ca una dintre cele mai extrovertite societăți. Într-o lume dominată de statut, conștientizăm mersul implacabil către  duplicitate a celor care nu corespund. Apare fenomenul de pseudo-extravertire, atunci când introvertiții preiau caracteristicile extravertiților pentru a putea beneficia de oportunitățile oferite de societate.

În situația în care prejudecăți culturale favorizează extravertiții, Susan Cain poate fi o persoană extrem de motivantă pentru cei care se simt dați la o parte. Ea oferă ca exemplu multiplele personalități și spune că fără introvertiți nu am fi avut: teoria gravitației, teoria relativității, A doua venire de W.B Yeats, nocturnele lui Chopin, În căutarea timpului pierdut de Proust, Peter Pan, 1989 și Ferma Animalelor de Orwell, Lista lui Schindler, E.T și Întâlnire de gradul trei, Google, Harry Potter

Implmentarea progresismului, curent politic în care fundamentală este abordarea prin cooperare, alimentează crearea unui individ care de mic este învățat să lucreze în grup, pentru ca ajuns la maturitate să poată fi încadrat într-un openspace al culturii de echipă. Se pune accentul pe înțelepciunea mulțimilor și mai puțin pe valoarea individuală. Susan Cain reușește să demitizeze atuurile acestui tip de organizare a personalului:  

S-a  descoperit că birourile open space scad productivitatea și afectează memoria. Ele sunt asociate cu fluctuații de personal la nivelul posturilor de management. Aici oamenii se îmbolnăvesc, devin mai ostili, mai nemotivați și mai nesiguri. E mai probabil că aceia care lucrează în birouri open space să sufere de tensiune arterială și să fie mai stresați și să se îmbolnăvească de gripă; ei se ceartă mai des cu colegii; se tem că alți colegi trag cu urechea la convorbirile lor telefonice și că se uită pe furiș la monitoarele calculatoarelor lor. Ei au mai puține discuții personale și confidențiale cu colegii.

În afară de organizarea open space, autoarea  pune la îndoială, cu ajutorul studiilor de psihologie organizațională și al cercetărilor recente în neurologie, utilitatea exercițiilor tip team building și brainstorming-ului, cu excepția celui on-line.

Un interes deosebit mi-a trezit studiul lui Jerome Kagan, unul dintre cei mai mari specialiști în psihologia dezvoltării. Studiul vizează temperamentul și evoluția acestuia în timp. Kagan introduce termenul de reactivitate, în corelație directă cu introversiunea, și se concentrează asupra depistarii tiparelor comportamentale și emoționale înnăscute. Acest studiu relatat pe larg de către autoare demonstrează că temperamentul este influențat de sensibilitatea sistemul nervos din copilărie și de nivelul de vigilență.

Cartea ar putea trezi interesul nu doar persoanelor care se consideră introvertite şi care caută armonia și echilibrul într-o societate gălăgioasă, dar poate fi considerată și o lecție de business pentru cei din lumea managementului. Autoarea demonstrează beneficiile colaborării și necesitatea creării de echipe de lucru simbiotice între extravertiți și introvertiți, astfel încât să se obțină rezultatul optim. Și răstoarnă paradigma liderului extrovertit tip „Alfa”. Totodată poate fi utilă şi părinților care educă acei copiii presupuşi „timizi”.

Quiet poate fi considerată o carte cu impact, prezentarea acesteia în cadrul conferinţelor TED atingând peste zece milioane de vizualizări. Volumul a fost tradus în 36 limbi și este bestseller New York Times. Susan Cain este co-fondatoarea companiei Quiet Revolution LLC.

Quiet de Susan Cain

Editura: Publica

Colecția: Științe sociale

Traducerea: Ianina Marinescu

Nr. de pagini: 464

ISBN: 978-606-722-281-4

Share.

About Author

Avatar photo

Pentru prima dată am avut revelația Cărții în clasa a doua. Era un manual de citire, lecturi suplimentare pentru a clasa a patra, cu Lenin și pionieri în poze și, pe alocuri, în text. Stăteam ca fermecată pentru că găsisem texte lungi, diferite celor din abecedar, sau ce mai citeam noi pe acolo. Apoi am descoperit biblioteca sătească, unde mă plimbam printre rafturi și doream ca toate cărțile ascunse după cotoarele amenajate frumos, să fie doar pentru mine. Le alegeam pe alea groase, fascinată de mirosuri și texturi, sub privirile mirate ale bibliotecarei, cărți care nu erau potrivite vîrstei mele și care aveau să fie sursa multor coșmaruri nocturne. Încă mai păstrez sentimentul primei întâlniri… Sunt cărți printre cărți, unele îți pot oferi răspunsuri la întrebări ce îți ard mintea sau, din contra, la cele demult uitate; altele sunt surse de frumusețe care te aglutinează, te zidesc fără voie ca pe Ana lui Manole în lumi străine; ori neînsemnate, care trec pe lîngă tine fără a lasa urme. La fel ca oamenii. Aici vreau să împart din bucuria întîlnirii cu o carte, așa cum o văd eu.

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura