Luni, 23 mai, începînd cu ora 9.00, în Sala „Ion Heliade Rădulescu” a Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125, București), are loc o sesiune aniversară dedicată lui Norman Manea, unul dintre cei mai importanți scriitori români contemporani, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.
Pentru a pregăti acea zi specială, Norman Manea a acceptat să răspundă unui microinterviu realizat pe repede înainte, în febra pregătirilor unei călătorii mai emoţionante decât îşi pot imagina cititorii săi.
Domnule Norman Manea, v-am urmărit recent, în excelentul reportaj al Irinei Păcurariu, povestind amintirea cu stiloul pierdut, stiloul pe care vi l-a dat tatăl dumneavoastră pentru o teză restantă… V-am citit „Întoarcerea huliganului” şi alte câteva scrieri. Sunteţi de părere că, odată cu trecerea anilor, rămân cu noi mai degrabă momentele neplăcute, cele care ne-au marcat negativ?
Momentele neplăcute au, se pare, o viaţă mai lungă, efectul lor este mai intens şi mai durabil.
Pentru dumneavoastră, fericirea s-a redus, într-o anumită perioadă, la căldură, mâncare, prieteni. Cum trebuie să privim fericirea astăzi când, cel puțin în aparență, avem din celelalte din belșug? Cum o priviți dumneavoastră, la 80 de ani? Este „obligatorie”, aşa cum spune titlul unei cărţi de-ale dumneavoastră?
Era un titlu ironic. Când fericirea este decretată ca obligatorie, într-un stat poliţist, totalitar, suferinţa este, la rându-i, inevitabilă.
Ați recunoscut că nu vă aparține în exclusivitate expresia conform căreia limba (în acest caz, româna) este patria dumneavoastră. Credeţi în această expresie, v-am văzut afirmând-o în nenumărate locuri. În prelungirea acestei idei, cum priviţi patriotismul? Ce mai înseamnă această noţiune astăzi, când graniţele par tot mai transparente?
Patriotismul este legat de noţiunea de patrie. Relaţia cu patria nu este neapărat idilică, nici cu cetăţenii ei nu este idilică. Globalizarea creează altă referinţă, patriotismul local ar trebui să fie treptat înlocuit de un umanism de mai largă vibraţie.
Ce gust are România la fiecare întoarcere a dumneavoastră? Trebuie că modul cum priviţi ţara în care v-aţi născut s-a tot schimbat de-a lungul timpului…
Nimic nu este îngheţat în timp, nici ţara, nici locuitorii ei, nici exilatul revenit de peste mări şi ţări, şi după decenii.
Vă place să primiți scrisori. Cine ați fi vrut să vă scrie, dar încă nu a făcut-o?
Kafka.
Norman Manea, unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi scriitori români, profesor de literatură europeană şi writer in residence la Bard College, New York, împlineşte anul acesta 80 de ani – o vîrstă venerabilă şi un parcurs existenţial și literar semnificativ, marcat de tumultuoasa istorie a secolului XX.
A părăsit România acum treizeci de ani, fără să plece însă din limba română, în care a continuat să scrie în tot acest timp. Atent observator al naturii umane, preocupat să surprindă conexiunile profunde dintre etic şi estetic, precum şi atitudinea intelectualului în situaţii extreme, Norman Manea este un autor recunoscut și prețuit pretutindeni. Dovadă stau nenumăratele traduceri ale cărţilor lui, precum şi ecourile pe care acestea le-au stîrnit în Franţa şi în Italia, în Germania şi în Statele Unite ale Americii, în Suedia, în Spania, Polonia, Cehia şi chiar în China.
Deţinător al unor prestigioase premii internaţionale – dintre care Premiul MacArthur (1992), Nonino (2002), Médicis Étranger (2006), Nelly Sachs (2011), celebrul scriitor, distins de Guvernul francez cu titlul de „Commandeur dans l’Ordre des Arts et des Lettres” (în 2011) și laureat al Premiului Național de Literatură (România 2012), nu și-uitat niciodată locul de baștină.
Despre cărţile sale au scris de-a lungul anilor mari nume ale culturii de pe mai multe continente, iar opera sa a făcut obiectul unor studii concludente, apărute la edituri de prestigiu din întreaga lume.
La evenimentul aniversar „NORMAN MANEA – O VIAȚĂ” vor participa personalități marcante ale lumii culturale și academice atît din țară, cît și de peste hotare: Gabriela Adameșteanu, Paul Bailey, Dana Berdilă, Ana Blandiana, Margarita Boyers, Robert Boyers, Augustin Buzura, Nicolas Cavaillès, Magda Cârneci, Paul Cernat, Livius Ciocârlie, Paul Cornea, Ioan Cristescu, Caius Dobrescu, Mircea Dumitru, Florin Filip, Luca Formenton, Mariana Gorczyca, Ioana Gruia, Olivier Guez, Bedros Horasangian, Annabelle Hirsch, Emil Hurezeanu, Emil lonescu, Nora Iuga, Victor Ivanovic, Elvira Lindo, Vittorio Lingiardi, Silviu Lupescu, Alberto Manguel, Alexandru Marinescu, Mircea Martin, Mercedes Monmany, Rosa María Moro de Andrés, Ana Nicolau, Antonio Muñoz Molina, Maria Nadotti, Ingemar Nillson, Florence Noiville, Andrei Pleșu, Bogdan Popescu, Stephanie Tärnqvist, Joan Tarrida, Stelian Tănase, He Lea Wakeman, Monica Zgustova.
Gazdele evenimentului vor fi Carmen Mușat și Claudiu Turcuș.
