Tradus și la noi sub titlul „Întreabă praful”, romanul lui John Fante este al treilea din seria care îl are ca protagonist pe Arturo Bandini, din care citisem anterior „O să vină și primăvara, Bandini” și „Drumul spre Los Angeles”– o serie semi-biografică, inspirată din viața lui Fante. Bandini este alter-egoul său literar. ”Ask The Dust” mi-a plăcut parcă mai mult decât celelalte. Oricum, mi s-a părut diferit de ele și mi-a amintit destul de mult de scrierile lui Bukowski, și asta deoarece romanul acesta l-a influențat mult pe Buk. De altfel, el este cel care a scris prefața romanului, cu prilejul reeditării operei lui Fante, și în această prefață se regăsește celebrul citat ”Fante was my god” care continuă astfel ”and I knew that the gods should be left alone, one didn’t bang at their door.” Încheind prefața astfel:
„Through other circumstances, I finally met the author this year. There is much more to the story of John Fante. It is a story of terrible luck and a terrible fate and of a rare and natural courage. Some day it will be told but I feel that he doesn’t want me to tell it here. But let me say that the way of his words and the way of his way are the same: strong and good and warm.
That’s enough. Now this book is yours.”
Charles Bukowski
5-6-79
„Printre altele, l-am întâlnit pe autor anul acesta. Povestea lui John Fante este mai mult de atât. Este o poveste a unui noroc teribil și a unui destin teribil și-a unui curaj rar și firesc. Într-o zi, ea va fi spusă, dar simt că nu ar vrea ca eu să o spun aici. Dar permiteți-mi să spun că drumul cuvintelor sale și cel al destinului său sunt la fel: puternice, bune și calde.
E de-ajuns. Acum cartea este a voastră.” – traducere proprie
A fost o deosebită plăcere pentru mine să citesc rândurile scrise de Bukowski. Să trec de la ele la cele ale lui Fante, care-și începe simplu romanul:
„One night I was sitting on the bed in my hotel room on Bunker Hill, down in the very middle of Los Angeles.”
„Într-o noapte, stăteam pe pat în camera mea de hotel de pe Bunker Hill, chiar în mijlocul Los Angelesului.” – traducere proprie
”Ask The Dust” explorează drumul anevoios pe care îl are de parcurs un scriitor de condiție modestă, nevoit să supraviețuiască de la o zi la alta din câștigurile modeste pe care i le aduc textele pe care le scrie și pe care are norocul să și le vadă publicate în diferite reviste. Los Angeles, anii treizeci, când criza face ca viețile americanilor să nu fie pline de lapte și miere. Nici Bandini nu face excepție, dar nici nu acționează responsabil atunci când se vede cu ceva bani în pungă. Trăiește ca un pierde-vară, își risipește aiurea puținii bani, fără a se gândi la ziua de mâine. Dragoste, literatură și un mod ușuratic de-a privi viața.
„A prayer. Sure, one prayer: for sentimental reasons. Almighty God, I am sorry I am now an atheist, but have You read Nietzsche? Ah, such a book! Almighty God, I will play fair in this. I will make You a proposition. Make a great writer out of me, and I will return to the Church. And please, dear God, one more favor: make my mother happy. I don’t care about the Old Man; he’s got his wine and his health, but my mother worries so. Amen.” (pag 15)
„O rugăciune. Desigur, o rugăciune: din motive sentimentale. Dumnezeule Atotputernic, îmi pare rău că acum sunt un ateu, dar l-ai citit pe Nietzche? Ah, ce carte! Dumnezeule Atotputernic, voi juca cinstit. Îți voi face o propunere. Fă din mine un mare scriitor, și mă voi întoarce la Biserică. Și te rog, Doamne, încă o favoare: fă-o pe mama fericită. De bătrân nu-mi pasă; el are vinul și sănătatea, dar mama își face griji. Amin.” – traducere proprie
Însuflețit de această dorință fierbinte de a se dedica scrisului, încălzind semințele acestei meniri la sânul unei firi visătoare, Bandini gustă din plin experiențele pe care destinul sau hazardul i le scoate în cale. Publicarea primului său roman îi conferă o încredere imensă în propriile forțe și o mândrie poate nejustificată și cu siguranță neînțeleasă de cei cu care are de-a face. Cum ar fi Camila Lopez, chelnerița de care se îndrăgostește iremediabil, dar care, din păcate, este îndrăgostită de altcineva și respinsă la rândul ei. Dependența de marijuana este un alt aspect pe care Bandini se vede nevoit să i-l tolereze, și iată cum viața i se complică și mai mult decât era deja. Între iubirea pentru Camila și nevoia de a scrie, Arturo pendulează fără putința de a se opune, într-un mediu aproape la fel de sordid ca acela pe care îl întâlnim în textele lui Bukowski. Doar că Fante este mult mai delicat în limbaj, chiar și în acest roman în care este mult mai pregnantă prezența viciilor. Inspirată alegerea Salmei Hayek pentru ecranizarea romanului. M-am abținut a vedea filmul înaintea cărții, dar acum cred că îmi voi face timp și pentru film. Într-adevăr, așa cum am perceput-o eu pe Camila din carte, Salma Hayek se pliază pe personaj. Sunt curioasă cum este și interpretarea.
În altă ordine de idei, conflictul dintre scriitorul cu un imens potențial latent și societatea ostilă, plină de prejudecăți, acaparează mare parte din acest roman. În cadrul acestui conflict poate fi inclusă și povestea de dragoste. Arturo Bandini poate nu e cel mai simpatic personaj, dar gradul de empatie pe care îl provoacă cititorilor este destul de ridicat. Mai cu seamă în contextul întregii serii al cărei protagonist este. Dată fiind afinitatea mea pentru Bukowski, și având în vedere că l-am descoperit mai întâi pe el și ulterior pe Fante, insist asupra faptului că acest roman mi s-a părut mai bun decât celelalte. Mi-a mai rămas unul – „Vise de pe Bunker Hill”, mă așteaptă cuminte la capătul patului. În limba română, saga lui Arturo Bandini a apărut integral la Editura Humanitas Fiction.
John Fante este una dintre marile mele descoperiri ale acestui an. Și unul dintre scriitorii mei preferați.
Credit foto: alchetron.com