Liliana Corobca, autoarea bestsellerului Kinderland, distins cu Premiul Radio România Cultural, secţiunea Proză (2014), şi cu Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica, Slovenia (2014), revine în atenție cu Imperiul fetelor bătrâne, roman apărut în această săptămână la Editura Cartea Românească (și în ediție digitală). Bookhub.ro vă oferă un fragment din carte.
DESPRE ROMAN
Misteriosul Imperiu al fetelor bătrâne îşi aşteaptă regina. Va reuşi oare Rafira Sic să treacă toate probele ca să ajungă în vârful ierarhiei?
Glosări tulburătoare pe marginea ideii de singurătate, interpretări surprinzătoare, experienţe iniţiatice, situaţii duse la limită, planuri iluzorii şi speranţe deşarte conturează imaginea unei categorii cu totul ignorate, uitate sau dispreţuite de societate. În spatele unei expresii oximoronice, al unei etichete aplicate cu maliţie, se ascunde „fata bătrână”, iar de această dată i se dă cuvântul, în pofida fantasmelor, bovarismelor, idealismelor cu care se îmbată. Nu mai este personajul secundar şi prăfuit, adesea malefic, din poveştile clasice, acum are rolul de primadonă.
Roman realist crud cu o aură de umor sau roman fantastic cu accente de parabolă, subintitulat ironic „roman sentimental”, noua carte a Lilianei Corobca, sub vălul paşnic al inocenţei, se constituie într-un rechizitoriu la adresa lumii de azi. O lume tot mai agresivă şi mai lipsită de empatie.
„M-am apucat de această carte în 2005 şi a fost şi este unica poveste cu care mi-a plăcut să mă identific pînă acum, singura pe care nu doream s-o ofer niciunui cititor. Închei cu ea un ciclu; cartea are, de altfel, multe în comun cu romanul de debut, mai ales tema singurătăţii. De ani de zile îmi spuneam că nu pot publica aşa ceva pînă cînd nu mă mărit.
Şi acum, cînd bărbatul drag este atît de aproape, simt că trebuie să las această piele fermecată şi să îmi asum personajul viitorului roman. Următoarea femeie.
Am ieşit din această experienţă îndelungată mai puternică, mai optimistă, mai veselă. Sper să li se întîmple ceva similar şi cititorilor mei. Lectură frumoasă!” (Liliana Corobca)
Romanul va fi lansat la Târgul de Carte Gaudeamus 2015, duminică, 22 noiembrie, ora 14.30, la standul Editurilor Polirom & Cartea Românească (parter, Romexpo).
Invitați: Radu Aldulescu, Marius Miheţ
Moderator: George Neagoe
Programul complet de evenimente Polirom & Cartea Românească, aici.
FRAGMENT
Din când în când, fetele care ghiceau în cărţi, veneau să ne pună sub fund cărţile, să le „purifice”, că suntem curate, nesărutate. Oribil obicei. „Ba m‑am sărutat!” mă revoltam eu. Lida ghicitoarea mă privea neîncrezător pe sub gene, ei lasă, chiar dacă te‑ai sărutat, ţine‑le sub fund un pic.
În cămin se ştie totul, cine vine, cine pleacă, cine cu cine. Toată lumea ştie câte fete bune au mai rămas şi câte s‑au stricat. O colegă de‑a noastră a hotărât să nu se întoarcă virgină în satul ei. L‑a găsit aşadar pe vecinul nostru Serj, care însă se topea după Mariana. Colegul a acceptat să se culce cu Olga şi apoi i‑a povestit totul cu lux de amănunte Marianei, care ne povesti nouă, fetelor de la etajele II şi III.
Se pare că operaţia era greu de realizat într‑un pat de cămin care, atunci când te culci, se lasă în jos ca o covată şi se leagănă. Tinerii noştri au hotărât să se întindă la podea, pe o saltea. Băiatul a îndeplinit operaţia pentru prima dată în viaţă şi a fost foarte dezamăgit. Totul era prea îngust, greu de pătruns şi n‑a simţit nicio plăcere. Nu mai zicem ce a simţit fata. În fine, la urechile ei a ajuns zvonul că băiatul s‑a lăudat şi că tot căminul ştie ce‑au făcut ei.
După absolvirea facultăţii, Olga a rămas la un liceu bun din oraş, s‑a măritat şi are o fetiţă. Oare soţul ei nu‑i reproşează că nu i‑a fost fidelă? Atunci, pe la 20 de ani, când mi s‑a povestiti scena, eram foarte dezgustată, şi nu doar eu.
O altă întâmplare ciudată: într‑o seară, după ce i‑a scos cărţile de joc de sub fund, Lida ghicitoarea s‑a speriat: cărţile erau albe! Apoi s‑a supărat: „Probabil şi dacă ţi s‑ar pune sub fund cearşafurile fetelor dezvirginate, le‑ai face albe imaculate!”. Apoi i s‑a dus zvonul: cine o atinge, devine pe loc (sau la loc) virgină. E drept ori nu, cine să ştie? De toate astea însă Rafira habar nu avea. Însă fetele se apropiau de ea pe furiş şi o atingeau. O dată, de două ori, de trei ori. Apoi se măritau.
Iubitule! Ţi‑am pus în mâini firul cu care să mă poţi găsi, ajunge, îmbrăţişa, săruta. Iubitule, ceea ce nu ştii, e că la fiecare colţ, răscruce, intersecţie, am împărţit, am despicat firele în patru, în şapte, în nouă. Vei fi observând şi tu cum se subţiază aţele, se tot subţiază. Te vei fi gândind poate că e capătul ghemului şi iată, în curând, ne vom întâlni.
Dar fir e la dreapta, fir e la stânga, fir înainte, fir înapoi. Iartă‑mă, nu vreau să ajungi la mine niciodată şi firele nu duc nicăieri.
Virginitatea ca forţă şi ca înfumurare.
Virginitatea ca formă de manifestare a superiorităţii.
Sunt întreagă, nu m‑a stricat nimeni. Fac ceva pe sexul vostru.
Sunt puternică, nu m‑au slăbit umilinţele şi pasiunile mici.
N‑ai decât să mă ignori, n‑ai decât să mă urăşti, să mă invidiezi, nu m‑a spurcat nimeni. Nu m‑am spurcat cu nimeni.
N‑am păcătuit şi n‑am de ce să bat mătănii pentru ceea ce este condamnat, când bărbaţii se tot împing în femei. Sunt curată, nu mă doare nimic.
Unde se ascunde acel fascinant imperiu? Unde îl găsesc?
Porţile palatului magic se vor deschide larg, mie, iar pentru voi inaccesibile şi închise vor fi!
În cap. În cap. Acolo pândeşte. Căci capul nu ştim cât de pur ţi‑a rămas, virginico!
Patricia s‑a aruncat pe geam. Eveniment! Se spune că vecinele de cameră s‑au măritat cu foşti cavaleri de‑ai ei care, programaţi s‑o viziteze, veneau mai mulţi în aceeaşi zi, fiind distribuiţi, în disperare de cauză, prin camerele de alături şi unii acolo rămâneau. Circulă mai multe variante prin cele trei cămine:
Varianta I: A vrut s‑o violeze şi ea s‑a aruncat pe geam.
II: Era un hoţ periculos care a vrut să‑i fure lănţişorul de aur, ameninţând‑o cu cuţitul. Se zice că oricum i‑a scos lanţul de la gât şi inelul cu piatră şi atunci nu este prea clar de ce, totuşi, s‑a mai aruncat pe geam.
III: Ceartă furtunoasă. El a aflat că are pe altul sau chiar mulţi alţi cavaleri. S‑au certat cât s‑au certat (nu‑i exclus să‑i fi dat şi un pumn la bot, deşi staţi că am văzut‑o ieri şi nu avea semne), apoi ea a sărit pe geam, ca să pună capăt conflictului.
IV: Şi‑a aşteptat cât şi‑a aşteptat iubitul şi, văzând că nu mai vine, de tristeţe, Patricia s‑a aruncat pe geam. Păi la câţi iubiţi are, de ce s‑a aruncat pe geam tocmai de data aceasta? Mare nedumerire. Adică iubitul n‑a apărut deloc prin cămin?
V: S‑a aruncat, pentru că trebuiau să vină toţi trei şi urmau s‑o oblige să facă o alegere, ca să nu umble după mai mulţi iepuri odată. În faţa unei atare situaţii disperate, Patricia s‑a aruncat pe geam.
VI: Fetelor, nu mai avea ea aşa mulţi cavaleri şi tare se mai visa fumeie măritată! N‑aţi văzut că geamul ei se află sub acoperişul administratorului? Puteai păşi de pe geam pe acoperiş, ce mare brânză! Patricia a făcut câteva repetiţii generale, cum să sară cât mai patetic de pe geam, ca să se convingă că nici nasul n‑o să şi‑l zgârie, a aşteptat prada şi, cum băiatul se codea, nehotărât, nici n‑o cunoaşte prea bine, nici nu s‑au întâlnit prea mult, iar ea vrea deja nuntă. Ea: că atât de mult îl iubeşte, încât moare fără el. Şi‑şi face vânt pe geam. Şi băiatul urma să strige: te iau de nevastă! Şi a strigat oare?
VII. Nu Patricia, ci băiatul a sărit pe geam, la rugămintea ei, când un alt cavaler a bătut la uşă.
VIII. N‑a sărit nimeni pe geam, dar s‑a auzit ceva în camera lor. Ceva a fost.
XIX. A fost şi poliţia, şi Salvarea. Într‑adevăr, din cameră săreai pe acoperişul administratorului fără probleme, dar ea a mai sărit şi de pe acoperiş. Urmată de el, ameninţând‑o cu moartea. Până acum, nu ne‑a povestit nimic, tace mâlc. Deci e grav.
DESPRE SCRIITOARE
Liliana Corobca s-a născut la 10 octombrie 1975, în satul Săseni, raionul Călăraşi, Republica Moldova. A debutat cu romanul Negrissimo (Arc, Chişinău, 2003; Premiul „Prometheus” pentru debut al revistei România literară, Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova) şi cu Personajul în romanul românesc interbelic (teză de doctorat, Editura Universităţii din Bucureşti, 2003).
A publicat romanele Un an în Paradis (Cartea Românească, Bucureşti, 2005), tradus în limbile italiană şi germană; Kinderland (Cartea Românească, Bucureşti, 2013; Polirom, Iaşi, 2015), tradus în limbile germană şi slovenă, bestsellerul Editurii Cartea Românească la Tîrgul de carte Bookfest (2013), distins cu Premiul Radio România Cultural, secţiunea Proză (2014), şi cu Premiul Crystal la Festivalul Internaţional de la Vilenica, Slovenia (2014). A scris şi un monolog în trei acte, Cenzura pentru începători (Edition Thanhäuser, Ottensheim, Austria, 2014). A publicat volume ştiinţifice despre cenzura comunistă, exilul literar, bucovinenii deportaţi în Siberia. A beneficiat de burse şi rezidenţe de creaţie în Germania, Austria, Franţa, Polonia.
Sursa foto: pagina de Facebook a scriitoarei
