Prin forţa ei descriptivă şi explicativă, ştiinţa tulbură de câteva secole pacea şi tihna unor domenii şi ale unor tradiţii intelectuale bine stabilite. Prin capacitatea ei de a revela cu o precizie nemaiîntâlnită structura fină a lumii, la scară mică şi la scară mare, ştiinţa ne-a permis cea mai detaliată şi profundă imagine a naturii pe care am avut-o vreodată. Prin ceea ce ne-a dezvăluit despre noi, ştiinţa ne-a făcut mai modeşti şi mai lucizi, complicându-ne legăturile cu ceilalti oameni şi cu zeii. Prin uriaşa ei capacitate predictivă, ne-a transformat lumea într-un loc mai sigur şi mai puţin tulburător. Totodată, ne-a oferit mijloacele pentru a ne înţelege propriile matrici generative şi ne-a oferit pentru prima dată posibilitatea de a ne transforma până la limita pierderii umanului, aşa cum îl cunoaştem. Ne-a oferit spaţiul cosmic şi ne-a făcut navigatorii altor lumi. Nu în ultimul rând, ne-a făcut să trăim mai mult, să visăm şi să sperăm mai mult. Este pur şi simplu imposibil să ignori ceea ce, de la Newton şi Galilei încoace, se numeşte ştiinţă.

Prestigiul ei imens o face un centru constant de interes, fiecare intelectual, antreprenor şi chiar artist, îşi doreşte spiritul ştiinţific ca aliat. Studiile ştiinţifice, mai mult sau mai puţin riguroase, însoţesc aproape orice afirmaţie publică ce se vrea responsabilă. Graniţa dintre ştiinţă şi pseudoştiinţă devine uneori foarte uşor de trecut, chiar cu eventuale consecinţe periculoase. Iar gâlceava dintre pământ şi cer în numele ştiinţei pare mai aprinsă ca niciodată.

Din toate aceste motive, cărţile precum cea a lui Peter Godfrey-Smith sunt mai mult decât necesare pentru înţelegerea spiritului, posibilităţilor şi limitelor ştiinţei. În ceea ce mă priveşte, pot spune că este fără doar şi poate unul dintre cele mai bune volume introductive în teoriile epistemologice pe care le-am citit vreodată. Volumul este acea combinaţie rară şi preţioasă de claritate, rigoare şi substanţă, care poate fi folosit atât de specialist, cât şi de nespecialistul care vrea un bun acces la marile idei ale epistemologiei contemporane. Dar, ne-am putea întreba, avem nevoie să ne punem probleme de filosofie a ştiinţei? Aş răspunde că asta depinde de ceea ce vă propuneţi. Dacă vă limitaţi la a folosi pur şi simplu tehnologia sau a folosi strict cele câteva idei ştiinţifice care n-ar putea fi decât cu greu contrazise, atunci cel mai probabil nu vă este foarte utilă filosofia ştiinţei şi aţi putea folosi altfel timpul pe care, eventual, i l-aţi fi putut dedica. Dar, dacă aveţi ambiţia de a înţelege fie şi câteva lucruri elementare despre funcţionarea omului şi a naturii, dacă doriţi să înţelegeţi structura unora dintre cauzele polarizărilor contemporane, dacă vreţi să fiţi mai puţin manipulabil sau să distingeţi între informaţiile credibile şi cele care nu sunt credibile, atunci aveţi nevoie să înţelegeţi în ce constau tăria şi slăbiciunile discursului filosofic modern.

Cartea lui Godfrey-Smith foloseşte o structură cronologică a expunerii, familiarizând cititorul cu principalele probleme care au apărut în filosofia ştiinţei în ultimul secol. Fiecare capitol este clar, concis şi onest, neîncercând să ascundă niciuna dintre dificultăţile profunde ale epistemologiei. De asemenea, fiecare capitol oferă o bibliografie suplimentară pentru cei care vor să aprofundeze chestiunile prezentate, dincolo de cadrul unei expuneri introductive. Începând cu capitolul 10, expunerea devine tematică, autorul oferind propriile soluţii la probleme teoretice profunde, precum şi clarificări conceptuale extrem de importante. Cartea este uşor de citit, edificatoare, bine documentată şi la zi.

În deja celebrul său volum, Visul unei teorii finale, Steven Weinberg scria un capitol care se numea Împotriva filosofiei, avansând ideea că frământările teoreticienilor ştiinţei sunt irelevante şi uneori ţin în loc munca oamenilor care fac ştiinţă reală. Citind cartea lui Godfrey-Smith, veţi întelege că uneori chiar se întâmplă asta. Dar că, de fapt, Weinberg se iluzionează crezând că ştiinţa este pur şi simplu o activitate care se întâmplă, fără a avansa ipoteze de ordin filosofic. La fel ca producătorii de săpun, spune Godfrey-Smith cu ironie, oamenii de ştiinţă (şi filosofii) vor să creadă că ceea ce fac ei este natural. Dar lucrurile nu stau pur şi simplu aşa. Cadrele popperiene de falsificare folosite astăzi masiv în cercetarea ştiinţifică propriu-zisă stau mărturie. Iar meditaţiile lui Thomas Kuhn despre natura schimbării ştiinţifice nu au încetat, nici după cinci decenii, să rămână provocatoare şi neliniştitoare. Pe de altă parte, practica ştiinţifică, aşa cum funcţionează acum, se va afla curând în faţa unor decizii profund filosofice. Cu cât limitele experimentării devin tot mai fragile şi explorarea naturii mai greu de realizat, cu atât anumite decizii filosofice vor deveni mai presante (de exemplu, trecerea de la un cadrul falsificaţionist la unul bayesian, cel puţin pentru anumite cadre şi programe de cercetare).

Toate acestea ne privesc. Ştiinţa ne priveşte. Nu ştiu cum va fi secolul XXI, dar sunt destule şanse să fie şi să rămână ştiinţific. Iar atunci va trebui să fie şi filosofic. Sau nu va fi deloc.

5948417280033-1998340„Filosofia științei” – Peter Godfrey-Smith

Editura: Herald

Traducere: Alexandru Anghel

Anul apariției: 2012

Nr. de pagini: 400

ISBN: 978-973-111-288-6

Cartea este disponibilă pe site-ul editurii.

 

 

Share.

About Author

Avatar photo

De când am învăţat să citesc, viaţa mea s-a desfăşurat numai în preajma cărţilor. Citesc orice mă face să mă simt curios, neliniştit, acasă sau străin. Citesc orice mă face să mă întreb şi să nu dorm noaptea. Citesc orice promite să nu se lase rezolvat uşor. Cred în metodă, dar nu mă pot ţine de ea, aşa că am decis să-mi accept în cele din urmă condiţia de gurmand livresc. Citesc pe apucate, din intuiţie, din plăcere, iar când scriu despre ceea ce citesc, încerc să pun în rândurile mele câte puţin din toate acestea.

Comments are closed.

Descoperă mai multe la Recenzii, interviuri și evenimente culturale ISSN 2501-9783 ISSN-L 2501-9783

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura