Fata cu palton albastru – Monica Hesse

Îmi plac foarte mult cărțile Youngart, deși am depășit de mult vârsta publicului țintă. De la Bookfest m-am întors cu câteva noutăți ale acestei edituri și prima pe care am citit-o a fost Fata cu palton albastru, un roman emoționant, recomandat cititorilor în vârstă de cel puțin 14 ani, dată fiind problematica destul de complexă pe care o expune. Avem de-a face cu o ficțiune istorică în care evenimentele și faptele reale constituie punctul de plecare al unei povești despre iubire, despre curaj și supraviețuire, în vremuri tulburi în care toate coordonatele vieții par să se fi inversat. Moartea învăluie mai aprig omenirea și în Amsterdamul anilor ’40, acolo unde, într-o anexăa unei case, se ascundea Anne Frank și familia sa (de altfel, autoarea mărturisește că Anne a fost cea care a impulsionat-o în scrierea romanului), viața devenise o luptă continuă pentru hrană, pentru strictul necesar supraviețuirii. Deși frontul era departe și lagărele de asemenea, ocuparea țării de naziști schimbase fiecare dimensiune a traiului zilnic. Evreii erau căutați, prinși sau ridicați și apoi deportați, după ce petreceau scurtă vreme în centrele de tranzit. Un astfel de centru era și clădirea, altădată somptuoasă, de 18 ani care muncește pentru a-și întreține familia. Are o slujbă oficială, la un atelier de pompe funebre, dar cea mai mare parte a banilor îi câștigă de pe piața neagră, făcând rost de diverse produse greu de găsit la liber de când ocupanții au introdus sistemul rațiilor. Această îndeletnicire clandestină a sa îi aduce într-o bună zi o provocare inedită – trebuie să găsească o adolescentă evreică dispărută din ascunzătoarea ei aflată în casa unei cliente. Luptând cu frământările sufletești, cu vina de a-și fi trimis iubitul pe front, de unde acesta nu s-a mai întors, dar și cu pericolele obișnuite ale vieții într-un oraș ocupat de naziști, Hanneke se aventurează în lumea obscură a rezistenței și descoperă fața (bine ascunsă până atunci pentru ea) tragediei de neimaginat care se desfășoară pe străzile întunecoase ale Amsterdamului. Oameni ținuți în condiții inumane, lipsiți de hrană, dar mai ales aflați în totală nesiguranță. Alți oameni care luptă pentru a-i salva sau măcar a le ușura chinul.

O poveste cu miez tragic, foarte bine scrisă, captivantă și înduioșătoare, o lecție de istorie, dar și o lecție de viață pentru adolescenți. Istoria atrage cel mai mult prin povești, nu prin nume și cifre. Păstrând în mare parte adevărul istoric, Monica Hesse reușește să ofere un instrument consistent pentru explorarea unei perioade importante a istoriei recente, la umbra unei povești care te ține cu sufletul la gură, indiferent de vârstă. Contextul spațio-temporal ar putea fi suficient pentru a crea acest efect, dar, în plus, autoarea apelează la nenumărate răsturnări de situație, ceea ce face totul și mai palpitant. Asistăm la ceea ce înseamnă viața în vremuri de război, la persecuțiile evreilor, dar și la multe fapte de curaj ale „celorlalți” care încearcă să-i ajute pe cei prigoniți. Copii evrei scoși din creșe și dați spre adopție unor familii ariene. Cartele de rație ale celor decedați folosite pentru a face rost de mâncare. Iubiri mai mult sau mai puțin acceptate, desfășurate pe acest fundal înfiorător, în care oricine poate fi un posibil turnător, la fel de bine cum o persoană ostilă și indiferentă în aparență, poate fi de fapt un binefăcător al celor ce se ascund pe unde pot ca să-și salveze viața.

Hanneke este nevoită adesea să-și mintă părinții, dar o face în scopuri nobile, mai întâi pentru a le asigura hrana atât de necesară, iar mai apoi pentru a ajuta și pe alții și, mai ales, pentru a da de urma lui Mirjam. De câte ori aleargă pe străzi, adesea încărcată cu pachete suspecte, trebuie să înșele vigilența soldaților naziști sau ale simpatizanților acestora. Și nu e deloc ușor, misiunea la care s-a înhămat implică riscuri imense, zilnic câte un vecin sau cunoscut este săltat, fie pentru că e evreu, fie pentru că ar fi complotat împotriva ocupanților. Sunt de înțeles temerile părinților ei dar, în ansamblul atrocităților ce se petrec zilnic în Olanda și în întreaga Europă, eforturile fetei sunt justificate.

Fără această Rezistență și fără oamenii de rând care și-au riscat viața, numărul evreilor care au supraviețuit Holocaustului ar fi fost mai mic. În paginile romanului de față găsim multe scene rupte din atmosfera acelor ani crunți. Căutarea lui Mirjam, acea fată cu palton albastru care se adăpostea în camara doamnei Janssen, după ce familia sa fusese descoperită într-o altă ascunzătoare și executată, o determină pe Hanneke să-și asume riscuri, dar și să se descopere pe sine și propriile capacități. Mai mult decât atât, povestea tinerei evreice o conduce pe Hanneke pe calea iertării de sine. Așadar, acest roman nu este doar unul istoric, ci și unul psihologic, accesibil tinerilor sub aspectul limbajului și al poveștii în sine. E adevărat că vremurile în care se desfășoară acțiunea sunt mult diferite de lumea contemporană, dar, în esență, adolescența și tinerețea sunt marcate de aceleași dileme, de aceleași conflicte, indiferent de contextul socio-politic, indiferent de planurile pe care istoria le are cu fiecare grăunte uman.

Editura: Youngart