Pe 28 martie a.c., începând cu ora 18.00, a avut loc pe „scena lecturii” de la Librarium T.N.B., evenimentul de lansare al noului număr al revistei de artele spectacolului, Scena.ro, număr ce marchează și jubileul primilor 10 ani de apariție neîntreruptă a acestei reviste. Amfitrioana evenimentului a fost Cristina Modreanu, redactorul șef al publicației. Aceasta i-a avut alături și pe domnul profesor universitar Marian Popescu, titularul rubricii Scenele publicului și pe actrița Mihaela Sîrbu, fondatoarea Fundației Teatru fără Frontiere, înființată în urmă cu 21 de ani.
Cristina Modreanu, Marian Popescu, Mihaela Sîrbu
În deschiderea evenimentului Cristina Modreanu a evocat momentele de început ale revistei Scena.ro, prezentând publicului, atât numărul pilot al publicației, care s-a lansat oficial în luna noiembrie a anului 2008, cât și noul număr al acesteia, realizând astfel un arc peste timp, un arc bine întins, în care s-a așezat și săgeata ce țintește spre viitor. Pentru că cea mai frumoasă evocare a trecutului se face, cum altfel, decât privind spre viitor.
Cristina Modreanu
Tot spre viitor au privit, în discursurile lor și cei doi invitați, care au făcut tot timpul o comparație între cum arăta lumea teatrului și, totodată, a presei culturale axată pe artele spectacolului, cu zece ani în urmă, cum arată aceasta acum și cum se întrezărește pentru viitor. Sistematizând cele întâmplate în acest interval, cei trei au punctat o serie de „momente” și „evenimente” ce au contribuit decisiv la evoluția teatrului românesc, dintre care amintim revenirea în țară și implicarea afectivă și efectivă a unor regizori români ce își făcuseră un renume în Occident, cum ar fi Andrei Șerban și Alexandre Hausvater, precum și dezvoltarea fără precedent a teatrelor independente ce nu au făcut altceva decât să diversifice, să vitalizeze și să reanime armonios ceea ce am putea numi „piața de teatru”.
Mihaela Sîrbu
S-a discutat, firește, și despre Centenar, cu precizarea da capo că nu se urmărește o abordare politică și nici măcar festivistă a evenimentului, ci punându-se accentul mai degrabă pe contribuția teatrului românesc la crearea unei identități culturale a românilor de pretutindeni și la dezvoltarea limbii române literare. De altfel, începând cu acest număr al revistei, debutează două noi rubrici, menite să facă o paralelă între trecutul teatrului românesc și prezentul – viitor al acestuia: Centenar și Exercițiu de memorie.
Marian Popescu
Și pentru că într-un an al celebrării unui trecut frumos, personajul principal rămâne viitorul, a fost prezentat și site-ul web aferent revistei print, www.revistascena.ro, punându-se accentul atât pe faptul că se lucrează intens la crearea unei arhive virtuale ce va cuprinde toate numerele revistei de la origini până în prezent, cât mai ales pe existența noii rubrici, Cronica săptămânii, menită să compenseze faptul că varianta print a revistei apare de doar patru ori pe an, rubrică la care sunt invitați să participe toți colaboratorii vechi ai publicației, dar și unii noi ce vor să se implice în viața presei culturale dedicată artelor spectacolului.
De asemenea, din dorința de a îi aduce împreună pe cititorii fideli variantei print cu împătimiții lecturii on-line, din numărul actual, s-a recurs la inserția în paginile revistei a unor coduri QR care, scanate cu un telefon smart, permit vizionarea unor trailere sau chiar a unor spectacole întregi disponibile on-line.
Credit foto: Sorin Mircea Vasilescu
Spre final, Cristina Modreanu a mulțumit gazdei, Librarium T.N.B., precum și partenerilor care au sprijinit apariția revistei de-a lungul timpului: British Council Romania, Institutul Polonez / Instytut Polski w Bukareszcie, Ambasada Regală a Norvegiei, Pro Helvetia, Goethe-Institut Bucuresti, Institutul Francez, Centrul Naţional al Dansului Bucureşti, JTI, AFCN.
S-a precizat, cum era și firesc, faptul că Revista de artele spectacolului Scena.ro este editată de Asociația Română pentru Promovarea Artelor Spectacolului (ARPAS), și co-finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Credit foto: Sorin Mircea Vasilescu
