„Eu sunt Emilia del Valle” – fascinanta luptă cu propriul destin

Isabel Allende este o cunoscută și consacrată scriitoare sud-americană, născută în Peru și care și-a petrecut copilăria în Chile. Este autoarea a numeroase volume, predominant romane, care au fost traduse în peste patruzeci de limbi și puternic apreciate de critica literară internațională. De asemenea, Isabel Allende desfășoară o prolifică activitate socială și umanitară, dedicând timp semnificativ cauzei drepturilor omului. În 2025, a publicat Mi nombre es Emilia del Valle, roman tradus imediat în limba română de Cornelia Rădulescu la Humanitas Fiction, în Raftul Denisei, cu titlul Eu sunt Emilia del Valle.

Cartea este structurată în patru părți, fiecare constituind o piesă importantă din puzzleul destinului și drumului pe care îl are de urmat tânăra Emilia. Romanul poate fi analizat pe mai multe paliere fiind un roman de dragoste, un roman social, un roman istoric și, fără îndoială, un bildungsroman. Toate trăsăturile sale, asemenea unei săli a oglinzilor, sunt armonizate perfect pentru a contura un roman de o mare complexitate, dar și de o înaltă calitate literară. Din punct de vedere istoric, acțiunea romanului se așază în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, începând în cadrul Americii de Nord, caracterizată în acea perioadă de o diversitate culturală, etnică și lingvistică impresionantă. Principalul motiv al acestui colorit de populații era fenomenul migrației din Europa spre nordul Americii, europenii sperând la o viață mai bună sau pur și simplu sperând la supraviețuire. Emilia are și rădăcini europene, pe linie maternă, mama sa, Molly Walsh era fiica unor imigranți irlandezi veniți la New York pentru a scăpa de foametea cartofului. Conviețuirea și conlocuirea șterg diferențele etnice între oameni, toți învață să se respecte și să răzbească într-o lume străină de cea din care se trăgeau.

Mama, Molly Walsh, s-a năcut la New York, ca fiică a unor imigranți irlandezi sosiți ca să scape de foametea cartofului. Auzind că în California călcai pe aur, tatăl ei s-a alăturat caravanelor de pioneri care au traversat continentul de la est la vest în 1849, sperând să se îmbogățească. Pe drum i-a murit un copil, a rămas într-un mic mormânt fără nume. La câteva luni după ce au ajuns în incipientul și haoticul oraș San Francisco, soția i-a murit de epuizare.

Din partea tatălui, Emilia avea origini sud-americane, familia Del Valle având rădăcinile în Chile. În contrast cu familia mamei, cea a tătului era bogată, originea averii lor aflându-se în perioada febrei aurului. Cu toate acestea, nu se încadrau în rândul aristocrației americane, ci în rândul noilor îmbogățiți, care nu erau întotdeauna văzuți cu ochi buni în mediul social. Le lipseau noblețea, rangul și finețea clasei aristocratice. Sperau ca într-o zi să fie acceptați în vârful ierarhiei sociale. Astfel, fundalul istoric este dublat de cel social conturat cu multă acuratațe încă de la începutul romanului chiar prin vocea Emiliei, care reușește să surprindă atât diferențele sociale, cât și statutul familiei în care crește, mai cu seamă că ea va purta mult timp stigmatul copilului din flori crescut de un tată vitreg alături de copiii mamei sale și ai lui Pancho, bărbatul care acceptă să o ia de soție și să o crească împreună pe fată.

Cartierul nostru era de oameni muncitori, toți eram la fel. Majoritatea caselor adăposteau una sau două familii cu copii desculți, femei veșnic borțoase și bărbați abțiguiți care încercau să-și cârștige pâinea făcând diverse meserii. În comparație cu vecinii noștri, mica mea familie era norocoasă. După cum spunea tatăl meu vitreg, aveam de muncă, aveam dragoste și demnitate, ce ne mai trebuia? Mai aveam și o casă decentă și nu aveam datorii.

În acest mediu va crește tânăra Emilia cu mari ambiții și sub semnul catolicismului mamei sale al cărei scop era să o ferească de la a săvârși greșeli pe care să le poarte cu ea întreaga viață. Principala luptă pe care o va duce fata va fi cea identitară. Emilia va lupta, la propriu și la figurat, cu stigmatul statutului de femeie într-o lume predominată de bărbați care nu doreau să cedeze nimic în favoarea celor care ar fi trebuit să aparțină cu totul mediului casnic, privat. Aceasta va fi principala sa luptă, aceea de a dovedi ce poate chiar și atunci când este privită cu scepticism și subapreciată. În realitate, aceasta este una dintre temele favorite ale literaturii lui Isabel Allende, conturând în multe dintre romanele sale femei puternice, adevărate luptătoare. În acest filon încadrându-se și Emilia del Valle.

Mama susține că nu ajunge să câștigi bani, trebuie să știi ce să faci cu ei, mai ales când ești femeie, că noi suntem înșelate, plătite mai prost, furate, iar dacă ne mărităm totul trece prin mâinile soțului.

Astfel, Emilia alege o ocupație mai degrabă masculină, începe să scrie romane polițiste, un lucru de neînchipuit pentru o domnișoară care ar fi trebuit să aspire la o căsătorie bine poziționată și nu la aventuri cu criminali și tâlhari. Nu poate publica cu propriul nume, ci sub pseudonim masculin, Brandon J. Price. Micile cărți îi sunt citite și admirate, dar era doar un început pentru că tânăra dorește mai mult și se angajează jurnalistă, dezvăluindu-și identitatea de scriitoare a acelor romane polițiste. Atrage atenția de la început prin stilul său unic de a scrie, prin curajul de nu se da înapoi de la nimic, de a crede cu sinceritate că își poate măsura forțele, talentul și inteligența cu ale bărbaților din jurul său, ceea ce și face.

Să fii femeie e un inconvenient serios când e vorba să-ți faci un drum în viață, mai ales într-o meserie aproape exclusiv masculină, ca jurnalismul. Dacă nu mai puteam fi bărbat, măcar să acționez ca și cum aș fi.

Emilia era pregătită să plece în aventura vieții sale, pătrunzând într-o nouă dimensiune a propriei existențe. Pleacă drept corespondent de război în Chile, în mijlocul și iureșul războiului civil. În același timp, pornește pe drumul regăsirii tatălui și a familiei Del Valle. Chile i se oglindește ca un amestec de populații, statute sociale, reliefându-l în felul următor:

Contrastul dintre bogați și ceilalți era vizibil: cei de sus păreau europeni și controlau politica, comerțul, băncile și, firește, războiul. Restul erau indigeni sau metiși – amestec de mai multe etnii – și emigranți recenți, sosiți cu mâna goală și care făceau muncile dure și mureau în război. Am mai aflat că numele de familie indica poziția socială și culoarea pielii determina soarta omului.

Războiul civil prin tot ceea ce implica îi dezvăluie tinerei adevărata față a omenirii, cruditatea de care omul este capabil împotriva altui om, atrocitățile fără măsură de care erau capabili chilienii unii împotriva altora. Merge pe câmpul de luptă, suferă răni teribile, stă față în față cu moartea de mai multe ori, chiar și în fața unui pluton de execuție unde se trage cu gloanțe oarbe, dar nimic nu o face să dea înapoi, își depășise deja cu mult condiția. Însă, în mijlocul tragediei la care asistă, Emilia cunoaște iertarea și dragostea. Îl cunoaște pe propriul tată și îi rămâne un scurt răgaz în care să își povestească viețile. Devine legal fiica acestuia. Cunoaște și dragostea. Nu doar pe cea fugitivă, fizică, ci iubește și este iubită. Din acest punct, de fapt, începe o nouă luptă a Emiliei. Între îndeplinirea iubirii și aventura spre un loc pe care nu știe cât l-a așteptat toată viața. Alege să meargă până la capătul lumii pentru a-și îndeplini destinul, acolo unde omul nu a ajuns, unde liniștea și puritatea naturii o fac să se contopească într-o singură ființă cu ele. Destinul Emiliei fusese îndeplinit.

Epilogul romanului este oferit de vocea lui Eric Whelan, iubitul și logodnicul Emiliei, cel care are puterea de a sacrifica dragostea pentru a-i lăsa libertatea să-și ducă la capăt drumul. Emilia del Valle nu avea să fie o simplă scriitoare, ci scriitoarea propriei sale vieți.

Romanul lui Isabel Allende este o cronică puternică a timpului și a celor mai solide simțăminte omenești. Prin Emilia del Valle și povestea ei, scriitoarea redă cititorilor portretul unei lumi întregi, pictat în nuanțe și umbre, în culori și nonculori. O aventură pe tărâmurile necunoscutului.