Era firesc ca în prejma Zilei Naționale a României, programele de concert ale filarmonicilor să fie alcătuite și din lucrări ale compozitorilor români (mi-a fugit gândul la programele propuse de teatrele din România, un dezastru total din acest punct de vedere, așa că prefer să mă întorc la muzică). Filarmonica George Enescu nu doar că poartă numele celui mai mare compozitor român din toate timpurile, dar este și cea mai importantă orchestră de muzică cultă a țării la ora actuală. Faptul că orchestra își susține concertele pe scena Ateneului Român, cea mai frumoasă sală de concerte din România, construită prin contribuția directă a românilor adaugă o notă de sobrietate oricărui demers concertistic propriu. Concertul cu Gabriel Bebeșelea la pupitrul dirijoral și Jaemin Han, solist al serii, a fost mai mult decât o celebrare a patriotismului, iar aplauzele de la finalul serii au reiterat ceea ce știam deja: câștigătorii Concursului Internațional George Enescu sunt foarte buni și-și dovedesc valoarea cu fiecare revenire pe scenele din România.
Repetiții pentru concert – credit foto Cătălina Filip
Deschiderea serii i-a aparținut dirijorului principal al Filarmonicii George Enescu, care este și un foarte bun cunoscător al operei enesciene; pasionat cercetător al partiturilor scrise de acesta, Gabriel Bebeșelea a reușit și de această dată cu micul său discurs de început să așeze concertul într-un orizont al sărbătorii. Cu Rafael Butaru concertmaistru (am observat că de fiecare dată când este pe scenă, instrumentiștii își schimbă atitudinea, devin mai luminoși, mai relaxați și mai cooperanți cu dirijorul), orchestra a început în forță. Interludiu (actul II) și Dansul păstorilor din opera Oedip(versiunea 1925) s-au constituit într-un debut de concert excelent, care a pregătit auditoriul pentru ceea ce urma să se audă. Mi-au plăcut mult sunetul pădurii (autentic) și finalul dansului, fără note de patetism sau stridențe regăsite adesea în interpretările orchestrelor când vor să sublinieze filonul popular al compoziției.
Repetiții pentru concert – credit foto Cătălina Filip
Jaemin Han avea doar 19 ani în 2021, când a câștigat Concursul Internațional George Enescu. A cântat Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră, op. 8 de George Enescu ca și cum de asta ar fi depins viața sa. Cu o tehnică excelentă și foarte atent la indicațiile dirijorului, solistul a reușit să rezolve foarte bine climaxul, cu o pasiune care ne determină să-i urmărim evoluția și de aici înainte. Alternanța dintre dramatismul primei părți și lirismul din partea a doua a rezolvat-o cu eleganță, trecerea de la o stare la alta fiind pusă sub semnul firescului. Bisul a fost o celebrare a succesului, o bucurie în sine și o reverență adusă publicului. Jaemin Han a onorat astfel invitația Filarmonicii George Enescu de a cânta cu ea, atât pe scena Ateneului Român, cât și în concertul care va închide Sezonul Cultural România-Polonia, susținut în Polonia pe 1 decembrie.
Repetiții pentru concert – credit foto Cătălina Filip
În partea a doua a serii, Simfonia nr. 6, în re major, op. 60 de Antonin Dvořák. Pe nedrept eclipsată de celebra Din lumea nouă, simfonia a completat perfect programul serii, caracterul pastoral al lucrării fiind excelent pus în evidență de dirijor. A se nota faptul că acest caracter n-are nimic în comun cu nota de bucolic cu care asociem mai toate descrierile satelor românești dintr-o anumită perioadă istorică. Nici George Enescu și nici Antonin Dvořák n-au fost adepții stridențelor, dimpotrivă, iar buna cunoaștere a elementelor de folclor denotă respectul acordat tradițiilor și obiceiurilor culturale specifice, dar și o excelentă cultură muzicală. La Dvořák mă surprinde de fiecare dată eclectismul lucrărilor, e cazul și acestei simfonii, un amestec perfect de exaltare, bucurie, contemplare (una vioaie, nicidecum una care îndeamnă la relaxare) și dans popular ceh. E uluitoare compartimentarea, felul cum a reușit să îmbine compozitorul ceh toate aceste părți (entități muzicale aparent fără nicio legătură între ele) într-un singur și mare puzzle.
Un concert al stării de bine, al normalității asumate, ceea ce ne îngăduie să sperăm că încă mai e loc pentru actele culturale în viețile noastre. Încă ne putem bucura de o celebrare pe măsura evenimentului care a transformat ziua de 1 decembrie în Ziua Națională a României: Marea Unire din 1918.
Concert simfonic – Filarmonica George Enescu
Orchestra Filarmonicii George Enescu
Dirijor Gabriel Bebeșelea
Solist Jaemin Han
*
Program
George Enescu – Interludiu (actul II) și Dansul păstorilor din opera Oedip (versiunea 1925)
George Enescu – Simfonia concertantă în si minor pentru violoncel și orchestră, op. 8
Antonin Dvořák – Simfonia nr. 6, în re major, op. 60
