Adina Rosetti, Victoria Pătrașcu, Laura Grünberg, Luminița Corneanu și Andreea Iatagan sunt cinci dintre cele mai active ambasadoare ale literaturii pentru copii și tineret semnate de autori români. Unul dintre multe proiecte de toamna aceasta în care cele cinci scriitoare au fost implicate este realizarea ghidului de scriere creativă MAŞINUŢA DE SCRIS, disponibil pentru cu acces gratuit pe site-ul asociației: https://debasm.ro/masinuta-de-scris/. Acesta cuprinde sfaturi practice, idei, scenarii și jocuri creative pentru ca elevii să își antreneze imaginația și să înceapă să creeze propriile povești. Ghidul a fost conceput și redactat de cele cinci autoare pe baza experiențelor proprii de lucru cu elevii.
Acesta și o listă bogată de recomandări de lectură. Este o listă de recomandări generale dedicate elevilor. În serialul care începe astăzi pe Bookhub, încercăm să le cunoaștem mai bine pe cele cinci autoare, să aflăm cum s-au apropiat ele de cărți și ce recomandări personalizate au acestea pentru cititori cu profiluri diferite. Pentru că, nu-i așa, nu este de ajuns ca o carte să fie bună, ea trebuie să rezoneze și cu profilul și nevoile cititorului.
Astăzi, o cunoaștem mai bine pe Victoria Pătrașcu.
CHESTIONAR:
- O întâlnire providențială care v-a făcut să iubiți cărțile și poveștile.
Nu a fost doar o întâlnire, ci mai multe. Prima, cea esențială, a fost cu părinții și bunicii mei. Am avut norocul uriaș de a mă fi născut într-o familie de cititori și de povestitori. Am învățat încă devreme că una dintre marile plăceri ale vieții este să te cufunzi într-o carte sau să asculți o poveste. Toți cei din preajmă îmi transmiteau asta. Nu doar prin vorbe, ci și prin fapte : prin felul în care erau hipnotizați de cărțile pe care le citeau, până la uitarea de noi și de toate, prin felul în care cheltuiau nesăbuit ultimele rezerve financiare ale familiei pe cărți, prin nerăbdarea cu care așteptau ultimele apariții. Țin minte că, în anii comunismului, părinții mei nu aveau pile la Alimentara, dar aveau pile la librărie.
- Ați simțit vreodată că sînteți sursa de inspirație/motivație pentru un viitor cititor?
Mă străduiesc să fac asta de câte ori mă văd cu copiii, fie că e vorba de întâlniri în școli sau de ateliere de scriere creativă. Dar știu că energia pe care o depun și ceea ce le spun eu nu este de ajuns. Că mai au nevoie de atâtea lucruri. De la bani pentru cărți, acces la biblioteci dotate și până la adulți în viața lor care să le deschidă zi de zi ochii, mințile și sufletele, nu neapărat în ordinea asta.
Am totuși o mică și sigură victorie. Există un cititor pe care l-am adus pe lume și pe care sper că l-am inspirat și l-am motivat. Este fiica mea, o devoratoare de cărți.
- Ce ingrediente credeți că ar trebui să conțină rețeta pentru apropierea copiilor de cărți la școală?
Cred că primul ingredient este ca aceste cărți să fie accesibile, la îndemâna copiilor. Și, desigur, copiii să poată ajunge la școală (acolo unde ar trebui să existe cărțile). Știm cam cum stăm la vânzările de carte și ce putere de cumpărare au oamenii acestei țări. Și mai știm și cum stăm la abandonul școlar. Este absurd să ne supărăm că oamenii cumpără pâine și lapte, iar nu cărți. Caravanele De Basm m-au dus în locuri în care mi-a fost rușine că vorbesc despre cărți unor copii care nu au aveau îndeplinite nevoile de bază.
Așadar, într-o lume mai bună, în care nu ar exista copii fără ghete și nemâncați, aș zice că o idee bună ar fi reînființarea bibliotecilor școlare și înființarea lor acolo unde nu există. O lege mai bună a bibliotecilor, care să permită achiziția de cărți noi și suficiente. Oameni instruiți care să le citească copiilor cu voce tare de la grădiniță până la liceu, care să facă apoi activități interesante legate de lucrurile citite. Apoi, ne-ar prinde bine un program național de întâlniri cu scriitori și ilustratori de carte, festivaluri de lectură și târguri de carte (care să nu însemne doar tarabe cu cărți și poluare sonoră). Și să existe neapărat un club de lectură în fiecare clasă.
Cum această lume ideală nu cred că se va materializa în viitorul apropiat, mă bazez pe învățătorii și profesorii cu har, oameni care deja fac multe dintre lucrurile descrise mai sus.
- Dar în familie?
Nu știu dacă sfaturile mele se potrivesc pentru toată lumea. Trăim într-o lume complicată în care se dau bătălii mari pentru atenția copiilor. Toată lumea vrea ceva de la ei. Cărțile pleacă în lupta asta cu un mare handicap. Desigur, rolul cel mai important îl au părinții și felul în care se raportează ei la cărți. Am auzit mulți părinți care se vaită că îi cumpără copilului cărți, dar acesta nu citește. Cărțile sunt importante, dar prezența lor nu ne garantează că la umbra lor va crește un cititor. E nevoie de un ecosistem pentru asta. Format din oameni îndrăgostiți de cărți, cărți alese cu grijă, care să stârnească interes, prezență constantă a adulților în viața copiilor lor și construire de rutine. Și nici măcar atunci când se aliniază toate acestea nu suntem siguri de reușită.
- Ce cărți ați include într-un kit -cadou pe care să-l primească mamele la naștere (cărți pentru mamă și copil)?
Of, of, greu de ales 🙂
- Recomandare pentru un cititor introvert.
Albinele de Piotr Socha/ Wojciech Grajkowski (Editura Frontiera)
- Recomandare pentru un cititor expansiv.
În orașul Bucurville de Carmen Tiderle/Vali Petridean (Editura Vellant)
- Recomandare pentru un copil căruia îi plac aventurile.
Aiurea-n tramvai. Aventurile lui Anton în Țara cuvintelor anapoda de Adina Rosetti/il. Livia Coloji (Editura Curtea Veche)
- Recomandare pentru un cititor candid.
Cel mai fain uriaș din oraș de Julia Donaldson/ Alex Scheffer (Editura Cartea Copiilor)
- Recomandare pentru un cititor empatic.
Domnul Sconcs de David Walliams (Editura Arthur)
Victoria PĂTRAŞCU are o experienţă de peste un deceniu în jurnalism, iar din 2007 se ocupă de conceperea şi susţinerea de proiecte culturale și educaţionale destinate, în mare parte, copiilor.
În septembrie 2007, a obţinut premiul al II-lea la Concursul de dramaturgie „100, 1.000, 1.000.000 de poveşti”, organizat de Teatrul „Ion Creangă“, cu piesa O poveste cu Bulbuc, care intră în bucluc. A debutat editorial cu Ziua în care a fugit somnul (Editura Nemi, 2008).
În 2012 îi apare culegerea de povești Stejarul pitic, cel mai bun tătic (Editura Cartea Copiilor, carte ce ajunge finalistă a Galei Bun de Tipar la categoria Cea mai bună carte pentru copii. În 2013, povestea Stejarul pitic, cel mai bun tătic, sub formă de piesă de teatru a fost selecţionată pentru International Children’s and Youth Radio Drama Festival, desfăşurat la Bratislava.
În 2015, publică la Editura Cartea Copiilor Ela cea fără de cuvinte, carte selectată în catalogul The Withe Ravens, una dintre cele mai prestigioase selecții de carte pentru copii din lume
În 2017, apare ediția a II-a a poveștii Ziua in care a fugit Somnul (Editura Cartea Copiilor), ilustrații Agnes Keszeg, carte care intră în selecția ”Cele mai frumoase cărți din România”. În același an, îi apare Ooooo poveste de iubire, la Editura Cartier, Republica Moldova, iar piesa de teatru Lampio și grăuntele de lumină este montată pe scena Teatrului Stela Popescu din București.
În 2017, primește Premiul de Excelență pentru Literatura pentru Copii acordat de Radio Itsy Bitsy.
Au urmat alte cărți pentru copii: TiriBomBamBura, cinci povești de-a dura (Gutenberg Books), Șansa lui Bilețel (Editura Cartier), Scrisori din Laponia (Editura Univers), Zuralo și rotița fermecată (Editura Univers), Cântecul lui Zurali (Editura Univers), Gaston Tomberon, eroul din Aheron (Editura Univers), Nesupusele (Editura Univers), O rețetă de curaj (Editura Univers), Uluitoarele călătorii ale Ariadnei (Editura Univers), Dragonul 32 (Editura Cartea Copiilor).
La sfârșitul anului 2017, alături de alți scriitori pentru copii, pune bazele Asociației Scriitorilor de Literatură pentru Copii și Adolescenți – De Basm.
Alături de aceștia, concepe și participă la caravane literare, menite să ducă poveștile, literatura pentru copii și scriitori în zone defavorizate, acolo unde copiii nu sunt expuși la cultură și unde carțile pentru copii sunt rare sau lipsesc cu desăvârșire (Caravana Nesupusele 2019, Caravana De Basm 2020, Caravana De Basm în Oltenia de sub munte2021)
Împreună cu alți scriitori ai Asociației De Basm a pus bazele primului festival internațional de literatură pentru copii, LittleLIT.
