Cronică de Alexia-Maria Olteanu, clasa a XI-a la Colegiul Național „Mihai Eminescu” Buzău

Spectacolul a început brusc, fără ridicarea cortinei, actorii fiind deja pe scenă la intrarea spectatorilor în sală. Cele 5 povestiri după A.P. Cehov surprind nuanțele iubirii, într-un mozaic fără fisură: frumusețea și suferința celui mai elogiat sentiment, atracția și respingerea, sacrificiul, eșecul,  complexele de inferioritate.

Spectacolul „Dragoste”, realizat de Teatrul ,,Anton Pann” Rm. Vâlcea, explorează tema puterii orbitoare a iubirii, ilustrând felul cum, în ciuda defectelor evidente ale persoanei de lângă noi, o singură calitate este suficientă pentru a menține vie flacăra pasiunii. La fel se întâmplă și în cazul defectelor: un singur defect ajunge pentru a ruina totul.

Totodată, viziunea regizorală reflectă complexitatea reacțiilor pe care le trezește iubirea. Confruntarea cu o iubire împărtășită aduce, paradoxal, tentația fugii, a ochiului critic, dezicerea de propria trăire, ceea ce este, întotdeauna, ridicol. Iubirea implică anumite costuri, pe care omul le negociază, de la sublim la grotesc, preferând să rămână singur și nefericit.

 În prima secvență dramatizată, relația dintre dirijor și soprană ilustrează perfect portretul femeii orbite de dragoste, dispuse să accepte umilințe de tot felul, în schimbul a câteva clipe de tandrețe. „Roșcata” cântăreață din orchestră însă, odată rănită, se retrage, și nu mai e cale de întoarcere. Pe ambii artiști, iubirea îi umilește, stricându-le carierele. Muzica este o iubire mult mai puternică decât o femeie. Cehov este ironic, iar viziunea regizorală păstrează această calitate a stilului cehovian.

Dirijorul trebuie să fie atent la fiecare notă, la gestul mărunt și la cel amplu, pentru a crea o simfonie. O singură mișcare greșită poate ruina întregul moment. Sincronizarea perfectă a partenerilor de scenă poate aduce în relație o frumusețe copleșitoare. Dirijorul conduce orchestra – asta face și regizorul -, dar, în același timp, trebuie să se lase condus de muzică.

În dragoste, ne demonstrează această punere în scenă, cei doi parteneri se conduc și se urmează reciproc într-un dans emoțional, care ajunge și la spectator, atunci când interpretarea este puternică. În cazul acestui spectacol, interpretarea este încântătoare.

Săptămâna Teatrului Tânăr

Dragoste – după povestiri de A.P. Cehov 

– coproducție unteatru și Teatrul ,,Anton Pann” Rm. Vâlcea

Distribuția (pe roluri):

Roșcata – Réka Szász

Dirijorul – Alexandru Beteringhe

Povestitorul/Luka – Costas Mincu

Murașkina/Ea – Bianca Cuculici

Pavel Vasilievici/El – Codrin Boldea

Vera Gavrilovna/Anna Fedorovna – Rusalina Bona

Ivan Alekseici – Cosmin Teodor Pană

Volodea – Andrei Cătălin

Regia: Andrei și Andreea Grosu

Scenografia: Vladimir Turturica

Muzica: Mihai Dobre

Share.

About Author

Sunt câte puţin din fiecare carte care mi-a plăcut. Raftul meu de cărţi se schimbă continuu: azi citesc şi citez din Orhan Pamuk, mâine caut ceva din Jeni Acterian. Caut cărţi pentru mine şi pentru alţii. Îmi place să spun că sunt un simplu profesor, într-un oraş de provincie, tocmai pentru că, în sinea mea, ştiu că a fi profesor nu e niciodată atât de simplu. Trebuie să ai mereu cu tine câteva cărţi bune: să ştii, în orice moment, ce carte ar putea face dintr-un adolescent un bun cititor.

Comments are closed.