Nu obișnuiesc să citesc cărți care îşi propun să ne învețe cum să facem un anumit lucru, întrucât eu consider că viața este mult prea complexă pentru a se putea înscrie în anumite tipare, iar individualitatea excede sfera lucrurilor universal valabile. Într-o zi, discutând cu o mămică despre dificultățile pe care le întâmpin în desfășurarea relației mamă-fiică, aceasta mi-a oferit câteva cărți pe care le consideră utile unui părinte în procesul complex de educare a copiilor.
Iată-mă așadar față în față cu o carte altfel, o carte de la care nu aveam aşteptări deosebite, ba chiar o priveam cu reticență dată fiind înverșunarea mea față de acest gen. Limbajul accesibil m-a determinat să parcurg fără dificultate câteva pagini şi în ele am descoperit mesaje care îmi fuseseră transmise şi în alte circumstanțe, doar că acum, ele fiind cuprinse în fraze bine ticluite, păreau a avea altă rezonanță. Le-am văzut conturate altfel, întărite chiar. Înaintând pagină cu pagină, mi-am dat seama că această carte îmi poate fi utilă nu doar pentru a-mi stabili anumite idei privind educarea copiilor, ci, într-o anumită măsură, pentru a mă înțelege mai bine pe mine însămi. Căci, la un moment dat, am fost şi eu copil, ca fiecare om.
“Orice om ai privi, el are în spate o istorie. Cu suferințe și bucurii, cu spaime și frustrări, cu dorințe și nevoi. În centrul istoriei sale se află relația sa cu mama și tata. Totul pornește de aici.” (pag. 13)
Cartea nu se vrea a fi una cu pretenții de ghid de specialitate, ci mai degrabă un îndrumar prietenos, cald, adresat celor care modelează personalitatea unui copil. Ideea de bază este aceea că părintele reprezintă primul şi cel mai important model pentru copilul său, fapt care antrenează o sumedenie de consecințe, în toate planurile vieții acestuia, atât în anii copilăriei cât şi mai târziu, ca adult. Chiar dacă nu există un manual care să ne învețe literă cu literă cum să fim părinți mai buni, întrucât acest rol ni-l însușim pas cu pas, pe măsură ce copiii cresc, sfaturile sunt binevenite atunci când sunt pline de naturalețe, când nu sunt oferite cu aerul că “ştiu eu mai bine”, când par a izvorî din inimă şi din înțelepciune.
“Capacitatea de a-i ierta pe ceilalți este strâns legată de împăcarea noastră cu noi înșine. De autoacceptarea noastră asa cum suntem. Pacea interioară și bucuria vin, în primul rând, din împăcarea cu sine.” (pag. 79)
Componenta spirituală este esențială în viața noastră, alături de cea morală. Nu este facil să oferi modele demne de urmat şi fiecare detaliu are însemnătatea lui. Nimic nu scapă ochiului copilului şi de aceea este important să ne comportăm aşa cum ne-am dori ca el să se comporte. Citind cartea aceasta nu veți găsi soluții practice pentru rezolvarea diferitelor probleme concrete, ci mai degrabă sfaturi pentru o abordare mai profundă a fiecărui aspect al vieții ce poate influența mai mult sau mai puțin personalitatea copilului.
Deși adresată în special părinților și bunicilor, cartea poate fi utilă și celor care nu au încă responsabilitatea de a modela un suflet.
Editura: Benefica
Anul apariției: 2012
Nr. de pagini: 160
ISBN: 978-606-92754-7-4
sursa foto reprezentativă: http://childdevelopmentinfo.com
