„Where’d you go, Bernadette” de Maria Semple

2

20161224_164837Probabil nu sunt prea mulți cititori români care să fi auzit de scriitoarea americană Maria Semple. Nici eu nu auzisem de ea până acum câteva săptămâni, când am fost întrebată, dar nici nu bănuiam pe atunci că, de Crăciun, voi ține în mână o carte cu o dedicație pentru mine scrisă de aceasta. Explicația este relativ simplă – fratele meu locuiește în orașul în care trăiește scriitoarea și a avut ocazia să o întâlnească. A cumpărat pentru mine una dintre cărțile ei și i-a cerut să mi-o semneze. Entuziasmul provocat de această surpriză livrească m-a determinat să încep imediat lectura, trecând peste faptul că nu părea a fi genul de carte după care să mă dau în vânt. Totuși, m-a cucerit cu ușurință, încât m-am mirat cât de repede am reușit să o citesc, chiar și fără ajutorul dicționarului. Cu adevărat „A moving, smart page-turner…” așa cum o caracterizează John Green. O lectură lejeră și captivantă, ideală pentru zilele de vacanță, ce m-a ținut în priză chiar și în noaptea dintre ani (rămăseseră de citit vreo 30 de pagini, cu care mi-am asezonat petrecerea de revelion). Povestea și suspansul au fost însoțite de interesul meu special pentru Seattle, fiind dornică să fac cunoștință prin paginile cărții cu orașul care i-a adoptat pe fratele și pe cumnata mea.

13526165Am avut senzația că vizionez pe îndelete un film american, frazele care treceau prin filtrul minții mele aveau sonoritatea caracteristică unor filme cu adolescenți, cu „family issues” trăite pe repede-înainte. De fapt, romanul pare că se încadrează în genul chick-lit, ceea ce reprezintă o altă noutate pentru mine, dar mi-a plăcut. Inedită este și construcția narativă. Un fel de puzzle compus din note, e-mailuri, mesaje, intercalate cu reflecțiile și istorisirile lui Bee, adolescenta de 15 ani căreia îi aparține perspectiva narativă. Pe scurt, „Where’d you go, Bernadette”, este o poveste cu sare, piper și tot ce-i trebuie, care surprinde o perioadă tulbure din viața unei familii americane, relatată din perspectiva fiicei și având-o în centru pe mamă, pe Bernadette. Niciunul dintre protagoniști nu pare a se încadra în vreun tipar, aspecte pe cât de bizare, pe atât de amuzante conturează personaje interesante, ieșite din comun. Bernadette este cireașa de pe tort, geniul neînțeles care renunță la a-și exploata vocația pentru a se dedica vieții de familie, izolându-se voit de societate, respingând orice tentativă de socializare. Atitudinea ei „sălbatică” este cea care o determină să își angajeze o asistentă personală aflată, chipurile, în India, care să îi rezolve cele mai banale sarcini, cum ar fi programările la medic sau comenzile de alimente ce i se livrează la domiciliu.

I recognise it’s slightly odd to ask you to call from India to make a reservation for a place I can see out of my window, but here’s the thing: there’s always this one guy who answers the phone, „Washington Athletic Club, how may I direct your call?”

Ciudat, poate, dar America este tărâmul tuturor posibilităților, nu? Micile amănunte ce răzbat din paginile cărții conturează imagini și moduri de viață surprinzătoare, sau cel puțin diferite, de ceea ce se petrece pe la noi. Eu una am urmărit, pe de o parte, amuzată firul acțiunii, cu uimitoarele răsturnări de situații și dozele consistente de suspans, iar pe de altă parte, am citit totul în cheia observării unei alte societăți, pentru a afla mai multe despre viața de acolo.

„My heart started racing, not the bad kind of heart racing, like I’m going to die. But the good kind of heart racing, like, Hello, can I help you with something? If not, please step aside because I’m about to kick the shit out of life.”

Romanul are însă și un alt plan, cel emoțional, psihologic, disecând un întreg ansamblu de relații dinăuntrul și din afara familiei. În plus, citind cartea, aflați și lucruri interesante despre Antarctica, grație dorinței lui Bee de a face o excursie pe continentul alb ca răsplată pentru rezultatele sale școlare. Nu amintesc în mod întâmplător acest aspect – într-un fel sau altul, excursia aceasta, iminența sa, este cea care declanșează intriga. Printre alte ingrediente ale poveștii se numără Microsoft, companie binecunoscută la care lucrează tatăl lui Bee, o relație extraconjugală, o alunecare de teren și, dacă tot ce v-am povestit până acum vi se pare monoton, poate e cazul să amintesc intrarea în scenă a FBI-ului și toată încrengătura care urmează acestui moment.

Dacă v-am stârnit interesul, dar varianta în engleză vi se pare greu accesibilă, vă dau o veste bună – cartea va fi tradusă și la noi anul acesta și va apărea la Editura Litera.

 

About Author

Citesc de multă vreme, de pe la 4 ani, încât mă simt ca și cum aș fi citit dintotdeauna​. Dar la modul serios și intensiv citesc de 7 ani încoace și tot de atunci îmi împărtășesc impresiile despre cărțile citite pe blogul personal. Pasiunea mea a evoluat încet, dar sigur, printre cărți, printre multe cărți. Citesc cu drag ficțiune de bună calitate, biografii, memorii, cărți istorice și sunt profund marcată de prejudecăți când vine vorba despre anumite genuri la modă.

2 comentarii

  1. Am început s-o citesc și eu și mi se pare o carte tare amuzantă și deșteaptă, însă nu aș fi încadrat-o deloc la chick-lit. Probabil pentru că, în general, asociez chick-litul cu povești mai mult sau mai puțin siropoase de dragoste, or aici nu e cazul. Îmi pare bine că ți-a plăcut și, mai ales, că ai semnalat viitoarea ei apariție în română. 😉

    • Andreea Iulia Toma on

      Adevărul este că nu am citit vreun chick-lit, însă consideram cărțile din acest gen ca fiind unele care se adresează cu precădere femeilor. M-am pripit, într-adevăr, să o asociez cu acest gen, fără să am o imagine clară asupra lui. 🙂

Leave A Reply