MAMA sau sursa sărăciei și a salvării

Sâmbătă, 29 august, la Casa Tranzit din Cluj a avut loc premiera spectacolului MAMA.

Mihai Lukács ne propune o teorie a conspirației de-a dreptul savuroasă, ce denunță în mod convingător sistemele oprimante, inclusiv costructele personale, pe care suntem invitați să le demitizăm, spre a le distruge. MAMA este conducătoarea unei secte prospere, care a speculat dezastrele naturale și a rescris pasajele biblice care incriminau bogăția. MAMA ne învață că mântuirea echivalează cu îmbogățirea. Ce vrea să ne transmită MAMA, de fapt? Mesajul este simplu și genial: într-adevăr, în momentul de față ne confruntăm cu ceea ce Walter Benjamin numea sărăcia experienței, suntem în permanență expuși la un trafic de pseudoștiințe, trăim într-o inflație de manuale de dezvoltare personală, iar amețitoarea dinamică a informațiilor nu este decât reversul fricii noastre de vid. Spectacolul punctează foarte fin ideea lui Fouquier, citată de Jünger în Jurnale pariziene:

„Credulitatea se răspândește în aceeași măsură în care dispare credința.” (Marcel Fouquier, Jours heureux d`autrefois, Paris, 1941, apud Jurnale pariziene, Humanitas, 1997, p. 343)

Credit foto: Mihai Lukács

Ni se promit tot felul de lucruri, ni se oferă soluția salvatoare la fiecare colț de stradă, prin fiecare click suntem asediați de influenceri, vloggeri, bloggeri, altfel spus de șarlatani deghizați în profeți. Înțelepciunea, mereu prost cotată pentru marea masă, e respinsă aprioric, în favoarea unui simulacru de cunoaștere, iar acesta e produsul cel mai cerut. „Iluminarea” se măsoară în succesul ca guru, în numărul de adepți ai acestuia, în iluziile pe care un anumit trend este în stare să le implementeze în intelecte tot mai debilizate.

MAMA articulează toate aceste anomalii în care suntem imersați și ne provoacă să facem acel lucru gratuit care ne stă mereu la dispoziție, acel singur lucru de care atârnă libertatea noastră: să gândim. Întotdeauna simt aer curat când prind un spectacol unde răsună clar o voce liberă care vrea să-și elibereze semenii. Întotdeauna simt că mi se face dreptate atunci când cineva are curajul să trezească din amorțire societatea civilă. Întotdeauna simt că trăiesc atunci când întâlnesc o mână de oameni care luptă pentru demnitatea ființei umane. Niciodată nu mi s-a părut demodat subiectul, niciodată nu am obosit să jubilez participând la o manifestare de forțe care demistifică stratul de ignoranță din atmosferă.

Credit foto: Mihai Lukács

Nu în ultimul rând, MAMA e un spectacol cu muzică bună, autentică, și de aceea convertirea spectatorului este inevitabilă, desigur, în măsura în care acesta este apt să vibreze la Adevăr-Bine-Frumos.

„Un tip cu totul nou de sărăcie s-a abătut asupra oamenilor, o dată cu dezvoltarea colosală a tehnicii. Iar reversul acestei sărăcii este bogăția de idei neliniștitoare care s-a răspândit printre – sau, mai curând, a năvălit peste – oameni, o dată cu reînvierea astrologiei și a înțelepciunii yoghine, a chiromanției și a învățăturilor Christian Science, a vegetarianismului și a gnozei, a scolasticii și a spiritismului. Căci nu este vorba de o reînviere autentică, ci de o galvanizare. (…) Căci la ce ne folosesc bunurile culturale dacă nu ne raportăm la ele prin experiență? Unde ajungem dacă sunt doar simulate și dobândite prin vicleșug (..) Da, să o mărturisim: această sărăcie a experienței este nu numai o sărăcie a experienței personale, ci și a celei omenești în general.” (Walter Benjamin, „Experiență și sărăcie”, în Iluminări, Idea, 2002, pp. 227-228)