Elena Pherekyde și familia Marghiloman

„Dacă zidurile ar purtea vorbi… ar povesti...” spune o zicală din popor. Dar o statuie sau un bust, ce ar putea spune…

De intri în parcul Cișmigiu prin Piața Valter Mărgineanu și cotești dreapta o vezi sau o revezi, ea lipsind o perioadă de vreo 25 de ani. Am uitat-o sau nu am observat-o, nu știu, dar….

Parcul Cișmigiu (sursa: Google Maps)

«O visez mereu. E curios, dar uneori parcă încearcă să se joace cu mine. Într-o noapte, în vis, am întâlnit-o pe o pajişte. Când m-a văzut, a întors capul spre mine şi mi-a zâmbit, dar era un zâmbet ironic, provocator, aproape sarcastic.

1914 – Monumentul Elena Pherekyde – Parcul Cișmigiu (sursa: digibuc.ro)

„Te-am avertizat că ai să mă cauţi până la sfârşitul pământului şi n-ai să mă găseşti”, mi-a spus. „Şi totuşi eşti aici, lângă mine”, i-am răspuns eu şi m-am îndreptat spre ea. Ne despărţeau doar câţiva metri. Dar ea a făcut un singur pas, şi parcă s-a depărtat cu alţi câţiva zeci de metri… Am alergat după ea, dar cu un al doilea pas s-a îndepărtat atât de mult încât abia o mai zăream. Atunci şi-a scuturat părul şi m-a privit încă o dată, zâmbind, cu milă. E curios că în acea clipă, în vis, m-am trezit gândind: „N-am s-o pot niciodată ajunge, e ca Ileana Cosânzeana.» (Mircea Eliade, „Noaptea de Sânziene”)

Am trecut pe lângă grăbit ori nu… observând un numeElena Pherekyde. M-am întrebat: Cine a fost personajul?, Cine a fost sculptorul? Ajuns acasă am început să caut… am găsit, m-am „blocat”, am regăsit. Apoi am fost curios s-o văd într-o fotografie. Am întrebat, am îndrăznit și… mi s-a dat. Aș vrea să mulțumesc și pe această cale distinselor doamne Irina Vlăducă Marghiloman, strănepoata ilustrului om politic Alexandru Marghiloman și Alina Pavelescu, istoric, Director adjunct al Arhivelor Naționale ale României.

decembrie 2017 – Monumentul Elena Pherekyde – Parcul Cișmigiu

Monumentul Elena Pherekyde din Parcul Cișmigiu a fost realizat în anul 1914 de către sculptorul român Oscar Späthe – grafiat și Spaethe (1875, București – 23 noiembrie 1944) membru fondator al societății Tinerimea artistică.

Soclul…

…sub formă de obelisc este împodobit cu două femei și un copil,

… acesta uitându-se spre binefăcătoarea lui

ante 1989 – Elena Pherekyde (1851 – 1919) – fotografie din arhiva doamnei Irina Vlăducă Marghiloman

Doamna Elena Pherekyde, mult stimată pentru bunătatea, distincția și osârdia ei întru ocrotirea săracilor și a nevoiașilor,, a fost cinstită de cetățenii bucureșteni cu monumentul ce i-au așezat pe cea mai frumoasă pajiște de flori și verdeață a parcului Cișmigiu.

George Costescu – Bucureștii Vechiului Regat, Editura Capitel, 2005

… fiica lui Ion (Iancu) Marghiloman și a Irinei, născută Izvoranu, Doamna de onoare a Reginei Elisabeta, a fost căsătorită cu Scarlat Pherekyde sau Oncle Charles, cum i se spunea în familie.

Scarlat Pherekyde(1841 – 1914) a fost Administratorul Domeniilor Regale și primul Președinte alvÎnaltei Curți de Casație și Justiție

fotografie din arhiva doamnei Irina Vlăducă Marghiloman

… președintă a Fundației Obolul

În data de 6/18 februarie 1893 Irina Procopiu notează în jurnalul său:

N-am mai scris de mai bine de-o lună, dar am alergat pe la baluri și nu m-am gândit la jurnal. Săptămâna asta l-am văzut de trei ori pe domnul B., cu care tot orașul mă mărită. E foarte neplăcut.

E 9 seara, am cântat la pian; verișoarele mele s-au dus la balul Obolului din seara asta.

Irina Procopiu – Pagini de jurnal (1891-1950), traducere din limba franceză, introducere, note şi comentarii de Georgeta Filitti, Polirom, 2016

Irina Procopiu (1873 -1954), născută Berindei, fiica generalului Anton Berindei (1838 – 1899) și a Mariei Brăiloiu (născută Lahovary), verișoara arhitectului Ion D. Berindey (1871 – 1928), căsătorită cu arhitectul Louis Blanc Căsătoria a fost oficiată de primarul Nicolae Filipescu, iar martorii arhitectului a fost Scarlat Vârnav (1851 – 1919) și arhitectul André Lecompte de Nouy (1844 – 1914). După moartea arhitectului Louis Blanc se recăsătorește cu Ion Procopiu. A fost Doamna de Onoare a Reginei Maria.(sursa: Oana Marinache, Cristian Gache – Louis Pierre Blanc. O planșetă elvețiană în serviciul României, Editura Istoria Artei, 2014)

… o puteai vedea pe aleile Ceșmigiului vânzând diferite lucrușoare în folosul victimelor unui incendiu, Constantin Bacalbașa notând – martie 1882, în al său Bucureștii de altădată (Humanitas, 2014): Plecând înainte de la Pavilionul Regal, pe dreapta și pe stânga, s-au construit 14 chioșcuri elegant decorate în cari se vând diferite articole. Chioșcul cel mai elegant era al doamnei P. Grădișteanu care vindea flori având drept firmă: La o floare înre flori. Al șaptelea chioșc era ținut de doamnele Gr. Alexandrescu, Moruzzi, Scarlat Ferechide(..),la Teatrul Național unde se ținea Balul Obolului sau, în timpul Marelui Război ajutând”doamnele delegate femeilor al căror bărbați sunt pe front și care au mai mulți copii”. Banii erau împărțiți de către președinta Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române – Alexandrina Cantacuzino, împreună cu președintele respectivelor societăți caritabile: Elena Pherekyde, președinta societăților „Obolul”, „Orfanii mobilizaților”, „Cantinele Crucii Roșii”; Sabina Cantacuzino președinta societății „Elisabeta”; Esmeralda Manu președinta societăților „Pâinea zilnică”și „Tinerele lucrătoare”. Primăria era rugată să delege trei reprezentanți care să asiste la împărțirea banilor, iar prefectul poliției, Alexandru Tzigara-Sarmucaș, trimitea jandarmi care asigurau ordinea în timpul operațiunii. (pentru mai multe detalii, vezi: Alin Ciupală – Bătălia lor. Femeile din România în Primul Război Mondial, Polirom, 2017, precum și Cristina Sircuța – Viața femeilor în România interbelică, Oscar Print, 2016)

Ion (Iancu) Marghiloman (1816 – 16 noiembrie 1892), tatăl Elenei Pherekyde s-a născut la Vernești (județul Buzău). În anul 1840 este numit prezident al magistratului (primarul) orașului Buzău, funcție pe care o deține până în iunie 1848.Pitar la 1845 și serdar din septembrie 1851, politician cu vederi conservatoare, s-a opus înnoirilor formulate în programul revoluțonarilor munteni, atitudine care determină înlocuirea sa din funcție de către Nicolae Bălcescu.

În perioada 1855 – 1857 este administrator (prefect) al orașului Buzău. Ia măsuri de constituire a comitetului de Unire al județului Buzău, organizează și supraveghează alegerile pentru desemnarea deputațolor județului în Divanul ad-hoc.

În anul 1859 este ales deputat în Adunarea Electivă, votând împreună cu ceilalți reprezentanți ai orașului Buzău pentru dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza.

Ocupă succesiv o serie de funcții importante: comisar extraordinar pentru județele Buzău și Ialomița, însărcinat cu aplicarea Legii de Reformă Agrară din 1864, membru al Comisiunii consultative de la Domenii, președinte al Camerei de Comerț, președinte fondator al Societății de Asigurare Naționala și al Societății pentru exploatarea de păduri.

În 1864 donează câteva terenuri din moșia Policiori pentru construirea localului școlii primare și împropietărirea locuitorilor. În anul 1875 vinde județului casele sale de pe fosta stradă Curcani din orașul Buzău pentru a fi folosite ca local pentru Școala de meserii ce urma să se înființeze, iar pe moșia Fundeni înființează satul Zărnești.

Țrișând la cărți, a obținut de la Costi (Costică) Mușceleanu, fiul medelnicerului Săndulache și nepotul paharnicului Dumitru Sărățeanu un teren și cele două eleștee de la marginea orașului Buzău, unde, în timp, se vor realiza clădirile și amenajările cunoscute astăzi sub numele de Complexul Marghiloman.

Sursa foto: digibuc.ro

(sursa: Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu – Buzău – Râmnicu Sărat. Oameni de ieri. Oameni de azi, vol. I, Editura Alpha MDN Buzău, 1999)

Ion (Iancu) Marghiloman se căsătorește în anul 1850 cu Irina Izvoranu (1833 – 1911)

Sursa foto: Fototeca M.N.I.R.

http://galeriaportretelor.ro/wp-content/uploads/2016/11/174585_Irina-Marghiloman_1.jpg

Aceștia au avut trei copii: Elena Marghiloman, căsătorită Pherekyde; Alexandru Marghiloman (1854-1925), căsătorit cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei, apoi cu Maria Petrescu în anul 1919 și Mihail Marghiloman (1858 – 1923).

Despre fostul Prim ministru al anului 1918Alexandru Marghiloman (1854-1925) să urmărim două filmulețe împreună:

https://www.bucuresti-centenar.ro/drama-unui-politician/

https://www.youtube.com/watch?v=TXMFamgZzyU

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când Basarabia a revenit la patria mamă evenimentul istoric decis la Chișinău la 27 martie 1918, în curând Arhivele Naționale ale României se va deschide expoziția: 1918. Unirea Basarabiei cu România în documente.

Sursa foto: Arhivele Naționale ale României

După moartea tatălui, Ion (Iancu) Marghiloman, Elena Pherekyde moștenește casa acestuia din str. Biserica Amzei, actuala ambasadă a Franței la București. În anul 1873 arhitectul Carol Benish construiește extinderea casei. (https://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/carol-benis/)

fotografie din arhiva doamnei Irina Vlăducă Marghiloman

În București, Alexandru Marghiloman locuia pe fosta stradă Mercur.

Arhitect Ion D. Berindey

Sursa: Biblioteca Academiei Române

Astăzi Cinema Patria, fost Aro – arhitect Horia creangă, nepotul scriitorului Ion Creangă

Sursa: Art Historia

Elena și Scarlat Pherekyde au avut 5 copii: Ștefan (n. 1871) decedat la vârsta de 1 an, Irina (n. 1872) căsătorită cu Emanoil Grădișteanu, apoi cu Nicolae Marin Butculescu – bunicii doamnei Irina Vlăducă Marghiloman, Ion (n. 1874), Ana (n. 1876) căsătorită cu dr. Constantin Brătianu și Mihail căsătorit cu Simky Lahovary.

Mihail Pherekyde (14 nov. 1842 – 24 ian. 1926) a fost Ministru de externe (1885 – 1888), Președinte al Camerei Deputaților (1914 – 1916), urmat de P.P. Carp.

O precizare importantă:

Sursa foto: Fototeca M.N.I.R.

http://galeriaportretelor.ro/

Simona Lahovary (1858 – 1915) născută Ghermani, cunoscută și „Simka”, a fost soția lui Alexandru N. Lahovary(1841 – 1897) om politic conservator. Au avut 4 copii: Ioan (Jeanot) (1876 – 1954) ministru plenipotențiar; Ana (Anny) căsătorită cu Alexandru Zănescu (? – 1956); Pavel (1882 – 1887); Simona (Simky) (? – 23, dec 1936), căsătorită cu Mihail Pherekyde, Doamna de Onoare a Reginei Elena.