2010 – Mai întâi a fost Ideea sau… Ce ar fi dacă?….
„De când sunt «Omul care aduce cartea», am fost întrebat, în repetate rânduri şi în cele mai variate contexte, «care sunt cărţile de căpătâi ale unui om adevărat», ba chiar somat să dau zece, douăzeci de titluri de lecturi formatoare.
Ce-ar fi, mi-am zis, să adunăm zece, douăzeci de personalităţi culturale din România de azi – fiecare fiind, în domeniul său, o energie benefic-iradiantă, de mult recunoscută public – care să-şi mărturisească revelaţiile citirii fermecător-terapeutice?”
Așa a apărut cartea editată de Dan C. Mihăilescu Cărţile care ne-au făcut oameni, Humanitas, 2010, reeditată 2017.
2017 – Dialogurile…
Miercuri 21 iunie 2017 Librăria Humanitas de la Cişmigiu a găzduit o nouă întâlnire „Cărţile care ne-au făcut oameni, cu Dan C. Mihăilescu.
Invitatul serii a fost Andrei Pleşu, iar tema dialogului „Ce rost(uri) mai are înţelepciunea“.
„Cea mai încăpătoare inteligență din cultura noastră, Andrei Pleșu este un adevărat atlet, un campion al concordiei, al coincidenței contrariilor, un om ce vede lumea în egală măsură pictural, metafizic, pe unele prin Rubens, pe altele prin Giotto sau Bruegel. Este un om care poate să dea mâna și să mănânce cu tacâmuri de argint și cu porțelanurile cele mai fine, după cum îl văd foarte bine spărgând o ceapă cu pumnul și mâncând-o cu brânză, ascultând la fel de bine Beethoven, Bach, Zavaidoc, Fănică Luca, un om care este la fel de dotat pentru a înțelege corpolaritatea, senzualitatea, dar și spiritualitatea lumii, care este la fel în doxologie, în religie, în tratate despre îngeri, cum bine știți și totuși același om este, cum am mai spus și altă dată cu un masochism suicidal, practic absoarbind toate ororile de pe posturile tv, pentru ca să vadă «Comedii vechi și noi la porțile Orientului», fiind foarte bine prins în acea dualitate a lui Caragiale pentru care pe de o parte personajele lui sunt niște orori: «Îi urăsc , mă! », iar pe cealaltă parte: «Ia uite ce drăguți sunt! »”
Dan C. Mihăilescu
